120.000 de copaci au fost plantaţi pe 1 aprilie în România

Ziua de 1 aprilie 2017 a fost o zi memorabilă pentru că am reuşit împreună (peste 2800 de voluntari), să plantăm 120.000 de puieţi în 23 de localităţi din România (în judeţele Ilfov, Braşov, Sibiu, Hunedoara, Iaşi). Acţiunea a fost organizată de Asociația Creștem România Împreună, prin proiectul Plantează în România.

La Brăneşti unde am participat şi eu, peste 400 de voluntari plini de entuziasm au plantat o nouă pădure de stejar. Aproximativ 12.000 de arbori vor răsări în pădurea de la Brăneşti. Printre stejari, am mai plantat frasini, sângeri şi măceşi.

Vremea a fost superbă, a ţinut cu noi, veselia şi voia bună n-au lipsit, iar în 5 ore (de la 10.00 la 15.00), am terminat de plantat puieţii.

În 2018 se pare că se pregăteşte un record mondial. Aşa că, urmăriţi pagina de facebook Plantează în România şi site-ul oficial – www.planteazainromania, pentru a fi la curent cu noutăţile!

Plantează în România este o acțiune dedicată naturii, un îndemn la educație adresat oamenilor și expresia unității naționale!

 

 

Colectă de mâncare pentru căţeii din Adăpostul “A Doua Şansă” de la Glina – Sâmbătă, 8 aprilie

Mi-am făcut un obicei de a dona în fiecare lună pentru un adăpost de animale. Aşa că, m-am gândit că poate ar fi bine să scriu şi un articol pe blog despre colecta de mâncare care se organizează în fiecare lună pentru căţeii din Adăpostul “A Doua Şansă” de la Glina. Poate află mai multă lume şi poate doriţi şi puteţi să-i ajutaţi. Orice ajutor, cât de mic, contează!

Aşadar, sâmbătă, 8 aprilie 2017, între orele 11:30 – 13:30, la intersecţia Bd.Basarabia cu str. Câmpia Libertăţii (GPS: 44.432901, 26.146046) – fostul patinoar Mihai Flamaropol din Bucureşti, va avea loc colecta de mâncare pentru căţeii din Adăpostul ” A Doua Şansă” de la Glina.

Puteţi dona hrană uscată (bobiţe), conserve cu hrană umedă (pe care le mănâncă cu o plăcere deosebită), sârmă, cratiţe şi oale de care nu vă mai folosiţi prin gospodărie sau, dacă nu sunteţi în oraş şi doriţi totuşi să-i ajutaţi pe căţei, puteţi face o donaţie pentru mâncare/întreţinere/asistenţă medicală în contul asociaţiei specificat mai jos.

Persoană de contact: Carmen: 0744.440.089; ribana4you2000@yahoo.com
Asociaţia pentru Protecţia Animalelor “A Doua Şansă”
Cont în lei IBAN: RO61 PIRB 4238 7217 6900 1000 – Piraeus Bank
PayPal: ribana4you2000@yahoo.com

Eu şi căţeii de la Adăpostul “A Doua Şansă” vă mulţumim anticipat!

Hai şi tu la Curăţenia de Primăvară cu Team Work!

Team Work a revenit şi anul acesta cu o nouă ediţie a evenimentului Curăţenia de Primăvară (ediţia a XII-a). Până acum, activitatea s-a desfăşurat pe parcursul a 2 weekend-uri, 18-19, 25-26 martie, urmând ca şi duminica aceasta, pe 2 aprilie, să aibă loc o nouă zi de curăţenie în Grădina Botanică din Bucureşti. De asemenea şi în weekend-ul 8-9 aprilie.

Duminică trecută am participat şi eu, şi deşi a fost zi scurtă de lucru, pentru că pe la 12.30 a început ploaia, a fost o experienţă minunată ca în fiecare an. Împreună cu ceilalţi voluntari (63 am fost cu toţii), am pregătit terenul pentru 45 de metri de alei în Sectorul Sistematic.

Dacă doriţi să participaţi duminica aceasta, vă puteţi înscrie prin intermediul completării acestui FORMULAR ONLINE. Vârsta minimă de participare este de 14 ani.

Principalele activităţi constau în tăierea lăstărișului, greblarea frunzelor, scoaterea rădăcinilor și înlăturarea materialului vegetal strâns. Programul de lucru este între orele 09:30-14:30. La final, fiecare voluntar va primi o diplomă de participare, insignă de voluntar, un permis cu 4 intrări gratuite la Grădina Botanică şi un premiu surpriză din partea Team Work.

Curățenia de Primăvară în Grădina Botanică este organizată de Asociația Team Work în parteneriat cu Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București, cu sprijinul Fundației Telekom România și Grup Renault România.

Pentru a fi la curent cu proiectele Asociației Team Work în Grădina Botanică, vă invit să urmăriți pagina de Facebook: https://www.facebook.com/ TeamWorkNGO și să vă alăturați grupului de Facebook dedicat voluntarilor: https://www.facebook.com/ groups/gradina.botanica.tw/. Sau intraţi pe blogul Team Work: http://blogteamwork.blogspot. ro

 

România prinde aripi – o nouă etapă, cea a cuibăritului

Proiectul SOR, România Prinde Aripi, intră într-o nouă fază, cea a cuibăritului. De la începutul lunii martie, păsările sălbatice din parcuri nu mai sunt “asistate social” şi se descurcă singure, doar au apărut insectele. Alimentarea cu seminţe a hrănitorilor din parcuri a fost oprită.

Anul acesta, a fost o iarnă grea, iar în Bucureşti, consumul de seminţe a fost triplu faţă de anul precedent. Bilanţul: s-au consumat 3.000 de kilograme de seminţe de floarea soarelui şi grâu la cele 30 de hrănitori din marile parcuri bucureştene, iar în ceea ce priveşte starea hrănitorilor, doar 2 au fost avariate, în parcurile Cişmigiu şi Carol, dar reparaţiile au fost executate rapid.

Despre proiectul SOR, România Prinde Aripi, am mai scris pe blog în alte articole în care povesteam şi activitatea mea ca voluntar SOR. Vezi aici: https://chestiuniserioase.wordpress.com/2016/12/12/bucurestiul-prinde-aripi/. Sau aici: https://chestiuniserioase.wordpress.com/2016/02/12/voluntar-pentru-pasarele/. sAU: https://chestiuniserioase.wordpress.com/2017/02/21/bucurestiul-prinde-aripi-sezonul-de-hranire-a-cantatoarelor-se-apropie-de-final/.

Anul trecut am avut grijă de o hrănitoare în Herăstrău, iar anul acesta în Cişmigiu.

La finalul etapei cu alimentarea hrănitorilor, am primit un cadou foarte drăguţ de la SOR: sacoşă, tricou şi insignă. (Aripi Libere este un alt proiect SOR, de combatere a braconajului la păsările cântătoare din București.)

Acum, pentru că păsările au început sau vor începe cuibăritul, proiectul intră într-o nouă etapă, cea a monitorizării cuibăritului. Voluntarii vor urmări cuiburile din parcuri, o dată pe săptămână, timp de 15-20 de minute, pe o perioadă de 2 luni, începând cu 1 aprilie. Eu mi-am ales 3 cuiburi din Cişmigiu.

În ceea ce priveşte situaţia cuiburilor, în Bucureşti sunt 100 de cuiburi amplasate în marile parcuri, care se prezintă în stare bună. Cinci cuiburi au dispărut, probabil au fost furate. În 16 dintre ele au cuibărit păsări încă din 2016, iar în altele 11 au început să cuibărească de anul acesta. În altele 16 au iernat păsări, adică le-au folosit pe post de adăpost de iarnă, împotriva frigului, iar în alte 10 cuiburi au încercat să cuibărească, dar din diverse motive nu au reuşit. 40 de cuiburi nu au fost ocupate deloc, iar altele două au fost stricate de oameni. (sursa: http://www.sor.ro)

Citeşte mai multe despre cum s-au derulat proiectele SOR şi în alte oraşe ale ţării, pe site-ul oficial: http://sor.ro/ro/noutati/Romania-Prinde-Aripi-faza-pe-cuiburi.html / http://sor.ro/ro/noutati/Ziua-Pasarilor-2017.html

Sâmbătă, pe 1 Aprilie, este Ziua Păsărilor. Cu ocazia acestei zile, Societatea Ornitologică Română organizează  evenimente la nivelul sucursalelor din Bucureşti, Cluj, Tulcea, Iaşi, Braşov, Brăila, Roman, Satu Mare.

În Bucureşti, membrii sucursalei ne aşteaptă cu mic cu mare de la ora 9,00 la intrarea în Parcul Natural Văcăreşti dinspre Asmita Gardens. Se urcă taluzul pe cărări (sunt mai multe, unele mai abrupte şi altele mai domoale). Se coboară pe scări şi pe malul de beton, apoi se pleacă la păsări. Din oră în oră se merge cu binoclul şi cu luneta în apropiere de lacuri, pentru a vedea păsările de apă. Turul ornitologic se încheie la standul de inelare, unde amfitrion este biologul Paul Tibu, care va realiza inelări demonstrative. (sursă: http://www.sor.ro)

Evenimentul pe facebook: https://www.facebook.com/events/1304873856275348/

Joyplace – primul loc de joacă indoor din Bucureşti pentru copii cu dizabilităţi

 

Joyplace este un loc al jocului şi al bucuriei, după cum îi şi spune numele în engleză, un loc în care copiii se simt bine şi în siguranţă, dar este şi un spaţiu de socializare pentru aceştia, indiferent de abilităţi sau dizabilităţi, şi totodată, parte a unei campanii  de conştientizare privind copiii cu dizabilităţi şi acceptarea lor în societate. Cu toţii sunt copii şi au dreptul la joacă, la şanse egale, indiferent de condiţia fizică.

Joyplace este unul din locurile preferate ale lui Nane, unde mergem împreună cu micuţii înscrişi la Miniclubul “Prietenii lui Nane”, de regulă, vinerea. E un deliciu s-o priveşti pe Nane cum se joacă acolo, cum se aruncă în ţarcul cu mingi şi prilej de distracţie pentru toată lumea. Bineînţeles că am “testat” şi eu spaţiul de joacă, nici nu se putea altfel, Nane nu ar fi conceput ca eu să stau pe tuşă şi să mă uit la ea.

Spaţiul de joacă include mai multe zone de activitate: leagăne speciale, tobogane, saltele moi, dar şi o zonă pentru seminarii şi ateliere de creaţii. Este primul loc de joacă indoor din Bucureşti pentru copii cu dizabilităţi motorii şi nu numai. Noi îl frecventăm de toamna trecută, dar a fost inaugurat anul trecut, chiar de 1 iunie, de Ziua Copilului, de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB) şi Asociaţia “Vreau şi eu să merg” împreună cu Asociaţia Umanitară Marta Maria, la Complexul de Servicii Sociale Ominis. Cele 2 asociaţii care au implementat acest proiect sunt conduse şi înfiinţate de părinţi ai unor copii cu dizabilităţi.

Locul de joacă se află în sectorul 4, în Str. Turnu Măgurele nr 17, în cadrul Complexului de Servicii Sociale Ominis şi este deschis zilnic între orele 10.00 şi 16.00. În weekenduri sunt programate petreceri şi activităţi adaptate copiilor cu nevoi speciale.

 

P.S: La Complexul de Servicii Sociale Ominis se află şi un magazin caritabil despre care am scris AICI.

 

 

Ce nu ştiai despre lilieci

În fiecare an, Fundaţia Visul Luanei împreună cu Asociaţia Wilderness Research and Conservation, prin programul comun Protecţia şi Studiul Liliecilor, realizează intervenţii de salvare a liliecilor aflaţi în pericol. În perioada rece, liliecii hibernează şi au nevoie de un mediu liniştit pentru a nu-şi consuma rezervele de grăsime acumulate pe timp de vară. Anumite specii de lilieci migrează din sudul Rusiei până în România, pentru a hiberna la o temperatura optimă. Având în vedere faptul că pădurile cu arbori bătrâni, care au scorburi, au dispărut treptat din mediul natural, aceştia s-au adaptat la noul mediu, găsind adăpost în crăpăturile clădirilor. De la începutul acestui program (2014), nu a fost perioadă rece fără un caz de relocare a unei colonii de Nyctalus noctula (liliacul de amurg), dintr-unul sau mai multe imobile aflate în renovare sau construcţie. Iar anul acesta liliecii au avut din nou nevoie de ajutor şi de îngrijire corespunzătoare. Aproape 500 de indivizi (un număr record anul acesta) au hibernat timp de trei luni la sediul Fundaţiei Visul Luanei şi au fost hrăniţi timp de mai multe zile (la două săptămâni) de cercetători dar şi de zeci de voluntari care au avut astfel ocazia de a învăţa mai multe despre aceste animale. Pe lângă hrănirea acestora, programul derulat de Wilderness Research and Conservation, Protecţia şi Studiul Liliecilor, în colaborare cu Visul Luanei şi voluntari, a presupus şi o serie de activităţi în perioada 2016-2017, care au implicat tratarea, monitorizarea şi realizarea de adăposturi pentru cei 500 de lilieci proveniţi din toată ţara.

Acum o săptămână, am participat şi eu la ultima hrănire din acest an, înainte ca liliecii să fie eliberaţi, ultima masă cum au numit-o organizatorii :). Despre cum s-a derulat hrănirea nu mai scriu, pentru că am povestit mai demult în acest articol, când am mai participat la o astfel de acţiune. Ca şi atunci, şi de data aceasta a fost o experienţă foarte frumoasă, inedită, de care îmi voi aminti mereu cu drag şi pe care sper că o voi repeta şi la anul.

Protecţie înainte de toate…

Meniu diversificat, pe alese: felul I, felul II, felul III :). Viermi desigur 🙂

Aventura liliecilor s-a terminat şi cu o sesiune de colectare de probe biologice pentru parazitologie, toxicologie, virusologie şi izotopi stabili (migraţie).

Am plecat de la lilieci şi cu o amintire frumoasă: un mărţişor 🙂

Iarna această am şi adoptat un liliac, în cadrul programului derulat de Protecţia şi Studiul Liliecilor prin care s-a asigurat hrana liliecilor care au hibernat iarna aceasta la sediul Fundaţiei Visul Luanei. Astfel, cu 2 dolari, oricine putea să ajute un liliac să treacă iarnă 🙂

Cei 500 de lilieci au fost eliberaţi la începutul săptămânii trecute, odată cu venirea căldurii, în Pădurea Comana. Cei mai mulţi dintre ei vor migra probabil spre sudul Rusiei, unde vor aduce pe lume un sigur pui, şi se vor întoarce la toamnă la noi, pentru hibernare. Locaţia a fost aleasă atent de către specialiştii din Parcul Natural Comana şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”. Cei din urmă au ajutat şi la construirea căsuţelor de lilieci. Adăposturile specifice eliberării au fost urcate la peste 10 m faţă de sol. Arealul eliberării face parte din zona de protecţie strictă a Parcului Natural Comana, cu arbori de peste 300 de ani, plini de scorburi, zone umede şi spaţii deschise pentru zbor.

(photographer Michael Durham)

În continuare…

Ce nu ştiai despre lilieci

  • Liliecii sunt animale nocturne care locuiesc în peşteri sau în spaţii întunecate. Adesea, oamenii sunt speriaţi de aceste vietăţi, însă puţini ştiu cât sunt de importante şi câte beneficii ne aduc. Liliecii consumă zilnic insecte, în cantitate de până la 40 la sută din greutatea lor.
  • Dacă nu ar mai există lilieci, în 10 ani, noi, oamenii nu am mai avea agricultură funcţională. Aceştia ţin sub control populaţiile de insecte.
  • Un liliac consumă 1 kg de insecte pe an.
  • Din cauza lipsei de hrană pe timpul iernii, liliecii trebuie să hiberneze. Hibernarea este un proces prin care animalele îşi reduc temperatura corporală la câteva grade peste temperatura mediului înconjurător. În timpul hibernării, inima unui liliac bate de doar 2-3 ori pe minut.
  • Liliecii sunt mai înrudiţi cu caii, câinii şi pisicile decât cu rozătoarele. Liliecii au evoluat mult mai devreme decât rozătoarele (70 de milioane de ani) şi nu au legătură cu acestea.
  • Liliecii sunt animale protejate prin lege! Nu sunt animale atât de groaznice pe cât se scrie despre ei, nu ne fac niciun rău şi nu ni se înfig în păr (acesta e doar un mit foarte vechi venit de la britanici). Dacă pui un liliac pe capul unui om cu păr lung, acesta alunecă.

Alte lucruri interesante despre lilieci, mai puteţi citi şi AICI.

Tort “8 Martie”

O reţetă banală de tort, rapidă şi uşor de făcut: tort cu dulceaţă şi frişcă, pe care cu ajutorul inimioarele de decor l-am transformat într-un tort care să marcheze ziua specială de 8 Martie. Reţeta am compus-o eu: blat alb cu nucă de cocos, crema –  un strat de dulceaţă, unul de frişcă.

Ingrediente

Pentru blat: 6 ouă, 100 gr. făină, o esenţă de vanilie, 2-3 linguri de nucă de cocos, 180 de gr. de zahăr, 2 linguri de ulei, o linguriţă de praf de copt.

Crema: dulceaţă de zmeură (sau de care doriţi) şi 250 ml frişcă lichidă.

Pentru sirop: 1 esenţă de vanilie, 5 linguri de zahăr, 200 ml apă.

Decor: 250 ml frişcă lichidă şi ornamente inimioare şi fluturaşi de la Dr. Oetker

 

Mod de preparare

Blatul l-am făcut aşa: Am separat albuşurile de gălbenuşuri. Albuşurile le-am bătut spumă cu un praf de sare. Gălbenuşurile le-am mixat cu zahărul şi uleiul până s-a albit compoziţia şi s-a dublat, după care le-am adăugat la albuşurile spumă împreună cu esenţa de vanilie. Făina am amestecat-o cu nuca de cocos şi praful de copt, iar apoi am combinat cu compoziţia de ouă, amestecând uşor cu o spatulă de sus în jos.

Am tapetat cu unt şi făină o formă rotundă de tort, am turnat aluatul în ea şi am dat la cuptor la 180 de grade, pentru circa 30 de minute.

Între timp am mixat frişca lichidă conform instrucţiunilor de pe ambalaj şi am dat-o la rece.

După ce s-a răcit blatul, l-am tăiat în 3 părţi egale, pe care le-am însiropat câte puţin. Pe fiecare foaie am întins un strat de dulceaţă de zmeură şi unul de frişcă. La final am ornat tortul cu frişca rămasă şi cu inimioare şi fluturaşi.

La mulţi ani, femeie!