Paștele este cea mai veche sărbătoare creștină și una dintre cele mai importante sărbători din an pentru noi românii.
Sunt o iubitoare de valori și tradiții românești, iar marile noastre sărbători sunt întotdeauna o bucurie pentru mine. Dacă rămân acasă de sărbători și nu plec în vacanțe, îmi place să am masa plină de bucate, să gătesc rețete tradiționale și să țin unele obiceiuri. Iar anul acesta voi rămâne acasă pentru că am niște invitați speciali. Veți vedea puțin mai târziu.
Și cum mai este foarte puțin până la Paște și nu vreau să le fac pe toate în ultimul moment, m-am organizat din timp și mi-am făcut un plan.
Pregătiri de Paște în 4 pași:
1. Curățenie generală în toată casa
Nu pot sărbători Paștele dacă nu sunt curată la trup și la suflet, asta am învățat de la bunica. Și mama și bunica luau toată casă la dereticat înainte de Paște, așa că am avut de unde învăța. Încă din copilărie, sărbătoarea pascală înseamnă pentru mine curățire și curățenie.
Și ce bine te simți într-o casă curată, împrospătată, mirosind a primăvară, nu? O ambianță frumoasă îți dă un vibe pozitiv.
2. Țin post
Indiferent de religie, să ții post este benefic atât pentru corp, cât și pentru minte. O alimentație bazată pe legume și fructe este foarte sănătoasă, iar postul negru sau cel doar cu apă ajută la detoxifierea organismului. N-o spun eu, o spun specialiștii, chiar sunt recunoscute efectele binefăcătoare ale postului.
În biserica ortodoxă, postul de dinaintea sărbătorilor de Paşti, numit Postul Cel Mare, durează 48 de zile. Ultima săptămână din postul Paștelui se numeşte Săptămâna Patimilor şi începe în duminica Floriilor, duminică în care a intrat Iisus în Ierusalim.
3. Cumpăr cadouri pentru familie
Nu știu cum fac, dar mai mereu ajung în ultimul moment să cumpăr cadouri de sărbători sau cu alte ocazii speciale. De data asta, m-am organizat din timp și n-o să se mai întâmple așa.
Acum este obiceiul iepurasului de Paște. Pe vremuri nu era, dar mereu mă înnoiam. Îmi lua mama haine și pantofi noi (roșii, de lac). Nu era Paște dacă nu aveam ceva nou.
4. Pun la cale meniul de Paște și fac lista de cumpărături
Îmi place foarte mult gastronomia românească, diversitatea ei și faptul că, în egală măsură ca și cultura, reflectă prin fiecare preparat, fascinanta istorie românească.
Nouă românilor ne place mâncarea, ne ajută să socializăm la ocaziile speciale. Avem rețetele noastre tradiționale și ne place să fim gazde bune pentru cei care ne vin în vizită, mai ales de sărbători.
Bucatele tradiționale nu-mi lipsesc niciodată de Paști și pentru că vreau să-mi impresionez musafirii, voi prepara atent cele mai delicioase feluri de mâncare.
Mai întâi voi face cumpărăturile desigur, cu o săptămână înainte să m-apuc de treabă ca să evit aglomerația și să găsesc tot ce-mi trebuie.
Paștele – o sărbătoare a familiei
Pentru unii dintre noi, Paștele înseamnă smerenie și este o ocazie de a merge la biserică, la denii sau în noaptea de Înviere. Pentru alții, este un pretext de a se reuni în jurul unei mese îmbelșugate. Unii merg în vacanțe, iar pentru alţii, este o combinație dintre toate acestea.
Pentru mine, sărbătorile pascale sunt prilej de întâlnire cu familia și prietenii. Ne adunăm cu toții, cu mic, cu mare pentru a ciocni ouă roșii și rostim „Hristos a înviat!”. Ne bucurăm împreună și sărbătorim Învierea Domnului. Paștele înseamnă pentru mine lumină, familie, curățenie și curățire, înnoire și speranță.
De Paști, masa-mi va fi plină de bunătăți și pe lângă rețete tradiționale de Paște (pască, cozonac, drob, ouă roșii și sarmale), vreau să pregătesc și un tort special cu care să-i impresionez pe invitații mei speciali.
Și acum, a venit momentul să dezvălui numele lor. Sunt băieții de la Carla’s Dreams, trupa mea preferată în prezent. Ei sunt moldoveni de peste Prut, așa că vor aprecia cu siguranță meniul meu tradițional, mai ales că se aseamănă foarte mult cu cel moldovenesc.
Meniul meu de Paști. Cum îl pregătesc
Voi începe pregătirile cu vopsitul ouălor.
Nu există casă în care să nu găsești de Paști ouă vopsite. Tradiția aceasta a vopsirii și decorării ouălor datează încă de pe vremea grecilor și romanilor. Pe atunci erau oferite cadou, fiind un semn al fecundității și al înnoirii naturii.
Voi vopsi ouăle în Joia Mare și le voi face roșii că așa e datina. Știu că se obișnuiește să se vopsească multicolor și cu abțibilduri, dar mie-mi plac roșii, simple. Și nu le înroșesc cu vopsea din comerț, ci natural cu foi de ceapă. Cu ajutorul unor ciorapi foarte fini și cu diverse frunzulițe, le voi face și niște modele. Am scris mai demult pe blog cum le fac. Vezi aici rețeta mea: Ouă roșii vopsite natural – o metodă simplă și ieftină.
Nu mă pricep la pictură, dar într-un an am participat la un atelier de pictat ouă. Mă mai gândesc dacă le voi picta anul acesta ca să-i impresionez pe musafiri. Sau aș putea să personalizez ouăle cu numele fiecărui invitat.
Vineri voi începe preparea mâncărurilor. Voi face un drob, dar va fi vegetal, nu din miel. Am motivele mele, numai când mă gândesc la bietul miel, nu pot suporta ideea de a-l vedea în farfurie. Asta e, sper să nu fie carnivori înrăiți băieții de la Carla’s Dreams. Drobul va fi din soia, cu ciuperci și alte legume, cu ou și susan. Îi asigur că va fi ceva delicios.
Pentru că sunt o gospodină zeloasă, nu mă voi da în lături în a prepara niște sărmăluțe în foi de viță și o salată de boeuf.
Și pentru că nu există masă îmbrăcată în straie de sărbătoare fără pască, bineînțeles că voi face una, o delicioasă pască cremoasă fără aluat.
În bucătărie am un ajutor de nădejde: cuptorul Maris de la Franke magazin online.
Cu funcția sa Multicooking, pot să gătesc diferite feluri de mâncare pe trei nivele în același timp, asta înseamnă mai puțin timp în bucătărie și mai mult timp petrecut cu familia. Este cuptorul potrivit pentru bucătăria în care se adună familia.
Economisesc timp și datorită funcției sale Steam Cleaning. Practic acest cuptor fabulos se curăță singur, cu abur, folosind doar apă, fără agenți de curățare, ceea ce-l face ecologic, așa cum îmi place mie.
O altă rețetă de Paște pe care o voi prepara: cozonacul. Pentru că Paște fără cozonac mai rar, nu-i așa? Am rețeta mea de cozonac care nu-mi dă greș niciodată și chiar sunt curioasă dacă se apropie ca aspect și gust de cozonacul moldovenesc.
Poate vom face schimb de rețete. Știu că sunt foarte buni cei moldovenești, dar și al meu e.
Iată rețeta mea:
Cozonac fără frământare
Este o rețetă de cozonac împletit cu cacao, rețetă pe care am făcut-o de mai multe ori și de fiecare dată mi-a ieșit. O recomand gospodinelor începătoare, sigur nu vor da greș. Este și o rețetă economică. În afară de faptul că e simplu de făcut, nu trebuie frământat așa mult. Cozonacul va ieși garantat pufos și delicios. Umplutura se poate face după preferințele fiecăruia: cu rahat, cu nucă, cu stafide, cacao etc.
Ingrediente pentru un cozonac: 500 gr. făină, 100 gr. zahăr, 300 ml lapte, 25 gr. drojdie proaspătă, 2 gălbenușuri, o esență de rom (sau alte esențe, arome), 25 gr. unt topit, 1/2 linguriță de sare.
Pentru umplutură: 2 linguri de cacao, 2 linguri de zahăr.
Pentru uns: un gălbenuș, 2 linguri de lapte (înainte de a se coace) și sirop de zahăr (din apă și zahăr) după ce a fost scos din cuptor.
Mod de preparare:
Se prepară mai întâi maiaua dizolvând zahărul și drojdia în laptele călduț și lăsând la dospit 15 minute.
Făina se amestecă cu sarea într-un vas mai mare și apoi cu drojdia.
Gălbenușurile se bat ușor, după care se adaugă la compoziția de făină și se frământă cu mâna. Se adaugă apoi și untul topit, esența și se frământă până rezultă o compoziție omogenă. Se lasă la dospit până-și dublează volumul.
Când e gata, se pune aluatul pe masa unsă cu ulei, se frământă ușor și se formează 2 bile.
Se întind apoi bilele în formă de dreptunghi și se pune pe întreaga suprafață umplutură (zahăr amestecat cu cacao).
Înainte de a se pune la cuptor, se unge cu o compoziție din gălbenuș cu lapte. Se dă la cuptor apoi, circa 30-45 de minute, până se rumenește. Cuptorul trebuie să fie preîncălzit la 200 de grade.
Când e gata copt, cozonacul se scoate din cuptor și se unge cu sirop din apă cu zahăr.
Se taie când s-a răcit.
Am scris rețeta mai demult pe blog dacă vreți să vă inspirați: Plăcinte Poale-n brâu ca-n Moldova.
Știu că deja e multă mâncare și excesele (de orice fel) nu sunt bune, dar o dată pe an e Paștele și o dată-n viață îi am ca invitați pe cei de la Carla’s Dreams. Și-apoi băieții sunt slim de felul lor, nu se îngrașă așa repede și într-o zi.
Voi mai pregăti niște aperitive, să fie acolo: ouă umplute, șuncă, caș proapăt, cu ridichi, castraveți și ceapă verde. Poate și o ciorbă, dar nu de miel. Categoric nu. Un borș de lobodă ce are? Sau o ciorbă de ștevie? Sunt ușoare, numai bune pentru a echilibra aportul caloric.
Pâinea va fi tot de casă, pregătită de mine. Am rețeta mea, iat-o: Pâine pufoasă de casă cu mălai, porumb și susan.
Cum cozonacul și pasca nu ne satisfac pe deplin pofta de dulce, voi prepara și un tort festiv pe care îl voi decora frumos în ton cu primăvara. Rețeta o găsiți pe blog, aici: Tort de primăvară.
Nu aș putea găti rapid și eficient atâtea feluri de mâncare fără electrocasnice Franke. Pe lângă cuptorul Maris, mai am două ajutoare în bucătărie: plita Franke și cuptorul cu microunde din noua colecție Maris.
Cuptorul cu microunde are 5 funcții de gătit și cu ajutorul lui pot găti mai repede decât cu plita sau cuptorul. În plus, este foarte bun atunci când vreau să reîncălzesc mâncarea rapid.
Plita Maris este și ea genială. Are 4 funcții speciale: bain-marie, păstrare la cald, fierbere, gătit delicat.
Dacă am alte treburi prin casă, pot să gătesc automat cu ajutorul ei. Spre exemplu, dacă vreau să topesc ciocolată pe plită, nu se va lipi niciodată de oală.
Atmosfera contează oriunde și oricând
De Paști, pe lângă platourile cu bunătăți, vreau ca musafirii mei să găsească o atmosferă plăcută.
Voi așeza masa într-un loc spațios, luminos și voi alege o față de masă albă. Voi decora masa cu mici aranjamente din crenguțe, vaze cu flori de primăvară (narcise, lalele, zambile), lumânări colorate, coșuri cu ouă roșii și iepurași.
Vom merge împreună la biserică, în noaptea de Înviere, așa că voi pregăti masa pentru la întoarcere: un coș cu ouă, unul cu cozonac și vin roșu. Când ne vom întoarce vom ciocni un ou roșu și vom bea un pahar de vin alături de o felie de cozonac.
Tradiții și obiceiuri de Paște
În prima zi de Paști vom face concurs de ciocnit ouă ca în copilărie, vom asculta muzică populară și vom sta la taclale. Mi-ar plăcea să discutăm despre tradiții și obiceiuri și să aflu cum se sărbătorește Paștele în Republica Moldova.
Am fost acum câțiva ani în Republica Moldova de Paște, dar l-am sărbătorit românește. Oricum, știu că se aseamănă multe obiceiuri. Spre exemplu, oamenii se întorc de la Înviere cu câte o lumânare aprinsă, iar dimineața se spală pe față cu apa în care a fost pus un ou roșu, bani și flori, ca să fie rumeni, sănătoși și bogați. Cel care se spală ultimul, ia banii. Și la noi se face așa, în Oltenia știu eu, dar poate că și în alte regiuni.
Un alt obicei este să se spele pe față cu un ou roșu și unul alb ce simbolizează puritatea și puterea.
Din primul ou ciocnit și spart, mănâncă toată familia ca să fie împreună mereu, iar coaja lui este aruncată la rădăcina unui copac cu flori ca să se facă vremea caldă și frumoasă. Așa făcea și bunica mea din Teleorman.
În Moldova, femeile vopsesc ouăle în ajunul Paștelui și tot atunci coc cozonacul, apoi merg cu bucatele la biserică în noaptea de Înviere ca să le sfințească popa. Din pasca sfințită oamenii mănâncă ca să prindă forță și dau din ea și la animalele din curtea casei.
De asemenea, oamenii se îmbracă în haine noi de Paște așa cum zice și zicala: „Paștele se face în coji de ouă și în haină nouă”.
Sunt nerăbdătoare să aflu de la invitații mei și alte obiceiuri moldovenești și cum petreceau ei Paștele când erau mici.
În România, obiceiurile de Paște s-au perpetuat din vremuri străvechi până-n zilele noastre. La noi ouăle se vopsesc în Joia Mare, în Săptămâna Patimilor, după ce s-a făcut curat în casă.
Vinerea Mare este dedicată curățirii sufletești și se ține post. Cine ține post negru, se spune că va fi sănătos tot anul și va avea belșug în casă, iar Dumnezeu îl va ajuta la toate. Este interzis consumul de urzici pentru că Isus a fost bătut cu urzici și nu se mănâncă nimic cu oțet pentru că i s-a dat să bea oțet.
Alte obiceiuri și superstiții românești:
- Lumânarea de la Înviere trebuie păstrată și se aprinde ori de câte ori se întâmplă evenimente nedorite.
- La masa de Paști se mănâncă mai întâi un ou ca să fii sănătos tot anul, apoi se mănâncă pește ca să fii ușor ca peștele.
- Nu trebuie să dormi în ziua de Paști pentru că vei fi somnoros tot anul și vei avea ghinion.
- Cei născuți în duminica Paștelui au noroc toată viața.
Lăsând obiceiurile la o parte, de Paști este important să ne reunim cu toții acasă, să lăsăm grijile măcar pentru câteva zile și să sărbătorim Învierea Domnului cu sufletul și mintea curată.
Vă doresc tuturor s-aveți un Paște în liniște și pace!
Articol scris pentru Spring SuperBlog 2021, proba cu numărul 16.
Foto: franke.ro, arhiva personală.
Chestiuni Serioase 
One thought on “Cum mă pregătesc de Sărbătorile Pascale. Obiceiuri și rețete tradiționale de Paște”