Tag Archive | Bucuresti

România prinde aripi – o nouă etapă, cea a cuibăritului

Proiectul SOR, România Prinde Aripi, intră într-o nouă fază, cea a cuibăritului. De la începutul lunii martie, păsările sălbatice din parcuri nu mai sunt “asistate social” şi se descurcă singure, doar au apărut insectele. Alimentarea cu seminţe a hrănitorilor din parcuri a fost oprită.

Anul acesta, a fost o iarnă grea, iar în Bucureşti, consumul de seminţe a fost triplu faţă de anul precedent. Bilanţul: s-au consumat 3.000 de kilograme de seminţe de floarea soarelui şi grâu la cele 30 de hrănitori din marile parcuri bucureştene, iar în ceea ce priveşte starea hrănitorilor, doar 2 au fost avariate, în parcurile Cişmigiu şi Carol, dar reparaţiile au fost executate rapid.

Despre proiectul SOR, România Prinde Aripi, am mai scris pe blog în alte articole în care povesteam şi activitatea mea ca voluntar SOR. Vezi aici: https://chestiuniserioase.wordpress.com/2016/12/12/bucurestiul-prinde-aripi/. Sau aici: https://chestiuniserioase.wordpress.com/2016/02/12/voluntar-pentru-pasarele/. sAU: https://chestiuniserioase.wordpress.com/2017/02/21/bucurestiul-prinde-aripi-sezonul-de-hranire-a-cantatoarelor-se-apropie-de-final/.

Anul trecut am avut grijă de o hrănitoare în Herăstrău, iar anul acesta în Cişmigiu.

La finalul etapei cu alimentarea hrănitorilor, am primit un cadou foarte drăguţ de la SOR: sacoşă, tricou şi insignă. (Aripi Libere este un alt proiect SOR, de combatere a braconajului la păsările cântătoare din București.)

Acum, pentru că păsările au început sau vor începe cuibăritul, proiectul intră într-o nouă etapă, cea a monitorizării cuibăritului. Voluntarii vor urmări cuiburile din parcuri, o dată pe săptămână, timp de 15-20 de minute, pe o perioadă de 2 luni, începând cu 1 aprilie. Eu mi-am ales 3 cuiburi din Cişmigiu.

În ceea ce priveşte situaţia cuiburilor, în Bucureşti sunt 100 de cuiburi amplasate în marile parcuri, care se prezintă în stare bună. Cinci cuiburi au dispărut, probabil au fost furate. În 16 dintre ele au cuibărit păsări încă din 2016, iar în altele 11 au început să cuibărească de anul acesta. În altele 16 au iernat păsări, adică le-au folosit pe post de adăpost de iarnă, împotriva frigului, iar în alte 10 cuiburi au încercat să cuibărească, dar din diverse motive nu au reuşit. 40 de cuiburi nu au fost ocupate deloc, iar altele două au fost stricate de oameni. (sursa: http://www.sor.ro)

Citeşte mai multe despre cum s-au derulat proiectele SOR şi în alte oraşe ale ţării, pe site-ul oficial: http://sor.ro/ro/noutati/Romania-Prinde-Aripi-faza-pe-cuiburi.html / http://sor.ro/ro/noutati/Ziua-Pasarilor-2017.html

Sâmbătă, pe 1 Aprilie, este Ziua Păsărilor. Cu ocazia acestei zile, Societatea Ornitologică Română organizează  evenimente la nivelul sucursalelor din Bucureşti, Cluj, Tulcea, Iaşi, Braşov, Brăila, Roman, Satu Mare.

În Bucureşti, membrii sucursalei ne aşteaptă cu mic cu mare de la ora 9,00 la intrarea în Parcul Natural Văcăreşti dinspre Asmita Gardens. Se urcă taluzul pe cărări (sunt mai multe, unele mai abrupte şi altele mai domoale). Se coboară pe scări şi pe malul de beton, apoi se pleacă la păsări. Din oră în oră se merge cu binoclul şi cu luneta în apropiere de lacuri, pentru a vedea păsările de apă. Turul ornitologic se încheie la standul de inelare, unde amfitrion este biologul Paul Tibu, care va realiza inelări demonstrative. (sursă: http://www.sor.ro)

Evenimentul pe facebook: https://www.facebook.com/events/1304873856275348/

Am vizitat Fortul 1 Chitila

16441640_1743162995709543_1138474908_n

Arhiva de Geografie organizează periodic excursii interesante în locuri mai puţin ştiute şi deşi îi urmăresc demult pe facebook şimi place ce fac, n-am apucat până acum merg cu ei în drumeţii. Acum două săptămâni am văzut pe pagina lor urmează facăvizită la Fortul 1 Chitila şi am zis trebuie merg neapărat, mai ales mi doream foarte mult exporez forturile din jurul capitalei. Am mai vizitat eu într-o vară o baterie pe la Căţelu, bateria 9-10, dar n-am fost pregătită corespunzător (cu lanternă, bocanci/cizme) pentru nu ştiam ce-o găsesc acolo, astfel nu am putut vizitez decât foarte puţin la intrare.

16426680_1743162919042884_1910590205_n

Fortul Chitila este primul fort construit în centura de fortificaţii din jurul Bucureştiului şi a fost zidit între anii 1888 şi 1900. Fortăreaţa fusese dotată cu următoarele:
– 3 cupole duble cu tunuri de 15cm Montlucon şi St Chamond, md 1891 (n.r. md = mâna dreaptă)
– 2 cupole simple cu obusier de 21cm Montlucon, md 1891
– 5 turele cu eclipsă tip Gruson, md 1891
– 13 tunuri de flancare Gruson şi Hotchkiss calibru 53 mm.

A fost dezarmat în 1916.

16426615_1743163049042871_1437834970_n

16467176_1743163222376187_816448573_n

16443489_1743161289043047_1948384804_n
16425334_1743160225709820_1763208642_n

Fortul se află în localitatea Chitila, la 9 km de Bucureşti. Noi am mers acolo cu un tren regio şi am ajuns în gara Chitila în 12 minute. De acolo am mai mers pe jos vreo 15-20 de minute. Am fost un grup de circa 80 de persoane şi înainte de a intra în fort ni s-a făcut o prezentare a acestuia şi un instructaj fiind informaţi cu privire la riscurile vizitării acestuia, respectiv pericolul de a cădea în gol prin diverse spărturi/găuri şi riscul de a te rătăci întrucât fortul seamănă cu un labirint şi are foarte multe încăperi. Nu este recomandată intrarea fără lanternă! De asemenea, trebuie ştiţi nu aveţi semnal la telefon.

16443675_1743160139043162_1532911826_n

16443646_1743161579043018_559556472_n

16425282_1743160235709819_372362755_n

16443646_1743161579043018_559556472_n

Fortul este accesibil, iar vizitarea lui ne-a luat în jur de 3 ore, cu tot cu poze şi poveşti.

16395612_1743160712376438_1516671151_n

16425365_1743162089042967_160410857_n

16425445_1743162659042910_37040763_n

16425613_1743162682376241_148358987_n

16443359_1743160485709794_1759632782_n

16426472_1743160619043114_1360118425_n

16426706_1743160325709810_302454356_n

16467035_1743161629043013_668877239_n

16425390_1743161532376356_102162552_n

16425208_1743161639043012_2144178569_n
Recomand vizitarea într-o toamnă târzie, iarnă sau într-o primăvară timpurie când nu există vegetaţie. Vara aproape nu se vede deloc. Şi pentru în cea mai mare parte a timpului, fortul este inundat, cel mai bine ar fi iarna, în zile geroase, când apa este îngheţată.

16426399_1743161772376332_472738096_n

16402139_1743162775709565_1303381560_n

16425550_1743162025709640_24984003_n

16425681_1743162865709556_1297435817_n

Pe final, câteva lucruri despre sistemul de fortificaţii din jurul capitalei

“Cetatea București” era compusă din 18 forturi și 18 baterii intermediare dispuse în jurul Capitalei, în formă de cerc cu un diametru de 21,5 km-23 km. În prezent au mai rămas 17 forturi și 13 baterii intermediare, restul fiind distruse din cauza unor explozii accidentale ale depozitelor de muniții. Construcțiile sunt interconectate pe latura interioară a inelului de o cale ferată și Șoseaua de Centură a Bucureștilor.

În anii 1866-1882, pe fondul situației tensionate existente în Europa și în relațiile Principatelor Unite cu Imperiul Otoman, s-au întocmit o serie de studii ce subliniau importanța fortificării țării. În 1882 este numită o comisie condusă de generalul Gheorghe Manu, cu misiunea de a alcătui proiectul de fortificare al țării. Din cauza lipsei de experiență în domeniu a ofițerilor români, Carol I apelează la specialiști străini, initial ofițeri germani din Marele Stat major prusian, însa în condițiile agravării crizei diplomatice, acesta alege un specialist dintr-o țară neutră, Henri Alexis Brialmont din Belgia. În 1883 se votează primele fonduri pentru fortificații. La sfârșitul lui mai 1884, Brialmont finalizează planul fortificațiilor, iar lucrările încep în același an, fiind finalizate în 1899.
Sistemul de fortificații al Bucureștiului nu a fost niciodată încercat de război, devenind inutil în fața inovațiilor militare aduse de armata germană la începutul secolului 20.

La momentul actual, sistemul de fortificații se află într-un proces de deteriorare ireversibilă. Majoritatea forturilor și bateriilor de artilerie intermediare rămase, sunt degradate, părăsite, inundate sau ascunse sub vegetație.

Mai multe poze de la Fortul Chitila:

Cu mic cu mare în stradă! Hai la protest!

Protestele faţă de ordonanţa de urgenţă privind codurile penale continuă, astăzi fiind anunţat cel mai mare protest. Încă de azi dimineaţă, oamenii s-au strâns în Piaţa Victoriei, urmând să vină la Bucureşti oameni din toată ţara. Un grup numeros de studenţi din Cluj au plecat de sâmbătă seara cu trenul spre Capitală, fiind aşteptaţi să sosească în Gara de Nord după ora 7. Mai multe instituţii, dar şi persoane fizice din Bucureşti vin în sprijinul manifestanţilor, oferind cazare celor care ajung în Capitală din alte judeţe ale ţării. La ora 20.00, atât în ţară, cât şi în diaspora, în pieţe va fi intonat imnul de stat, iar o oră mai târziu fiecare participant la manifestaţiile din toate oraşele ţării şi din diaspora va ridica spre cer propria lumina aprinsă.

Aseară a fost înregistrată din nou o participare record la demonstraţii, în Bucureşti fiind prezenţi în Piaţa Victoriei 170.000 de oameni, în timp ce în ţară au ieşit în stradă 300.000. (Voi scrie în curând un articol cu impresii de la protestele la care am participat în ultimele zile.)

16426045_10155107086212625_2592597979034437476_n

Sute de mii oameni din toată ţară şi din străinătate au spus clar că nu doresc amnistia şi graţierea. Nu vrem demisia Guvernului, vrem să îşi respecte promisiunile pentru care a fost ales, nu să propună legi aberante care sunt în avantajul anumitor persoane. Dacă guvernul alege totuşi să treacă acestă lege, atunci o să obţinem paşnic inclusiv demisia acestui guvern.

16299395_1744574775568365_1626614024676103625_n

De ce protestăm? De ce trebuie să ieşi în stradă?

*Guvernul a încercat să adopte miercuri Ordonanţa de Urgenţă cu modificări importante în legislaţia penală.

*Vor putea fi graţiate pedepse şi dezincriminate fapte fără dezbatere publică (2200 de dosare DNA sunt, de exemplu, pentru abuzul în serviciu, vizat de ordonanţă). Totul fără consultarea CSM.

*Acum mulţi ani nu existau politicieni anchetaţi sau condamnaţi. Dacă erai un amărât mort de foame care fura o pâine, riscai ani de puşcărie. Dacă erai parlamentar şi furai organizat un hotel, o fabrică sau primeai un million de dolari mită, riscul era aproape 0.

*Suntem, după nişte ani de evoluţie greoaie, în punctul în care ne putem întoarce în timp. Evoluţia poate fi ştearsă cu o simplă ordonanţă de urgenţă semnată de câteva marionete ale unor partide şi grupuri organizate ajunse la putere.

*Toată munca unor procurori, judecători, ong-uri independente poate fi aruncată la gunoi. Averile inculpaţilor, mare parte luate din buzunarul nostru, vor rămâne automat în buzunarul lor.

*Pe lângă problemele astea, deja au fost anulate câteva reforme care aveau legătură directă cu viitorul nostru: în învăţământ sau reforma din Sănătate începută de ministrul Vlad Voiculescu.

16387869_1744574722235037_6956536831944586111_n

Ordonanţa Iordache ne afectează pe toţi, pe mai multe planuri, legislativ, politic, economic, etc. Democraţia nu se sfârşeşte cu votul şi instalarea lor putere. E mult de aparat şi împreună putem să o apărăm.

Pentru ca răul să triumfe, e de ajuns ca oamenii buni să nu facă nimic. Ieşiţi din casă! Să nu-i lăsăm să calce în picioare democraţia!
Diseară ies din nou să fac piaţa. 🙂 Hai şi tu la protest!
16522966_1749143335111509_1616134439_n

Ce mai vizităm prin Bucureşti: biserici şi mănăstiri vechi

Astăzi despre Biserica Bucur Ciobanu, Mănăstirea Radu Vodă şi Mănăstirea Mihai Vodă. Toate trei sunt situate în centrul Bucureştiului, primele două fiind aflate vizavi una de cealaltă şi sunt monumente istorice.

16358797_1737060686319774_2143022085_n

 

Biserica Bucur, chiar dacă nu este impunătoare, mi s-a părut cea mai frumoasă, tocmai prin simplitatea ei. Deşi se află chiar în buricul târgului şi este flancată de blocurile ceauşiste, când urci scările spre ea, te simţi de parcă ai fi în vârful unui deal, într-un lăcaş izolat de lume.

16359258_1737060579653118_1705527753_n

 

Este considerată cea mai veche biserica din Bucureşti, deşi nu există niciun document oficial care să ateste anul primei ctitorii. Se spune că iniţial a fost construită din lemn (anul este necunoscut), de către Bucur, cel care a dat şi numele capitalei, iar în 1416 a fost reconstruită de Mircea cel Bătrân.

În 2007 când s-a început restaurarea ei, în urmă săpăturilor la fundaţie, s-a găsit o pişanie care susţine povestea ctitoririi, o lespede de piatră care atestă faptul că domnitorul Mircea cel Bătrân a construit în 1416 prima biserică din zidărie, pe locul uneia mai vechi, din lemn, zisă a ciobanului Bucur. În prezent, pişania se află în mijlocul bisericii, sub mochetă.

Bisericuţa se află pe strada Radu Vodă. De la Unirii, mergeţi pe Bulevardul Dimitrie Cantemir şi prima stradă la stânga este Radu Vodă. Mai mergeţi circa 300-400 de metri şi pe stânga, daţi de Biserica Bucur Ciobanu.

16358495_1737060702986439_1952291623_n

16295863_1737060636319779_129856246_n

 

 

 

 

16295917_1737060669653109_2103493190_n

16295917_1737060669653109_2103493190_n

16344111_1737060652986444_1701748621_n

 

Este o biserică mică şi simplă, învăluită în mister prin poveştile şi legendele despre originea ei şi toate acestea îi dau un farmec aparte. 33 de trepte din piatră de rău duc către bisericuţa lui Bucur. La interior este văruită în alb, iar o parte din icoane sunt aduse din Basarabia, de pe vremea când era sub ocupaţie rusească. Comuniştii au vrut s-o dărâme, dar n-au făcut-o până la urmă pentru că toate fetele oamenilor importanţi din partid voiau să se mărite aici.

16296157_1737060709653105_1275980756_n

16295267_1737060716319771_1245691121_n

 

 

În trecut biserica se afla pe acelaşi deal împreună cu Mănăstirea Radu Vodă. La mijlocul secolului XVIII dealul a fost împărţit în două datorită unor lucrări edilitare, astfel că în prezent cele 2 lăcaşuri de cult se află pe două ridicături de pământ despărţite de o stradă. Mai multe despre Biserica Bucur Ciobanu găsiţi pe wikipedia.

16343599_1737060089653167_1415191033_n

 

Vizavi de micuţa biserică a lui Bucur, se află Radu Vodă, o mănăstire mare, impunătoare, unde se strânge puzderie de oameni la sărbători. Şi această a scăpat de planurile de dărâmare a comuniştilor. Veche de aproape patru secole şi jumătate, Mănăstirea Radu Vodă cu hramurile Sfânta Treime şi Sfântul Ierarh Nectarie al Eghinei, a fost ctitorită de voievodul Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) şi doamna sa, Ecaterina, pentru a mulţumi lui Dumnezeu că i-a dăruit victoria în lupta pe care a dat-o pe aceste locuri împotriva lui Vintilă-Vornicul şi Dumbravă-Vornicul. Voievodul a ridicat-o cu gândul de a fi Mitropolia Capitalei, iar la vremea întemeierii, purta numele Sfânta Troiţă. În 1595, aşezământul cade în mâinile turcilor, iar Sinan Paşa o fortifică cu palisade, cu valuri de pământ şi cu bastioane. După victoria marelui voievod Mihai Viteazu din 1595, Sinan Paşa se retrage nu înainte însă de a distruge toate fortificaţiile pe care el însuşi le ridicase şi de a dărâma până în temelie şi Mănăstirea Sfintei Troiţe.

 

Abia în 1614, voievodul Radu Mihnea (1601-1602, 1611-1616, 1620-1623) începe reconstrucţia, păstrând planurile şi elevatia edificiului de origine. Biserica este cunoscută de atunci sub numele ctitorului. Mai multe despre Mănăstirea Radu Vodă pe wikipedia sau pe site-ul mănăstirii.

16358809_1737060122986497_2093336620_n

16343670_1737060399653136_1418314962_n

16359023_1737060202986489_1802150298_n

16343863_1737060592986450_1029396466_n

 

Mănăstirea Mihai Vodă, ctitorie a lui Mihai Viteazu, este printre cele mai vechi construcţii din Bucureşti păstrate până-n ziua de azi, fiind inclusă pe Lista monumenteleor istorice din România. A fost zidită în anul 1594 de voievodul Mihai Viteazul, pe vremea când era ban al Olteniei şi aşezată în centrul unei incinte înconjurate cu ziduri, sub forma unei cetăţi, pe locul unei bisericuţe de lemn din secolul al XV-lea, construită de către Vlad Dracul. Unele documente din 1433 numesc Biserica Sf. Niculae sau Sfântul Nicolae din Palcov. Între anii 1558-1559 aflându-se în ruină, bisericuţa este refăcută de jupâneasa Caplea din Stăneşti, urmaşa a boierului Mogoş, mătuşă a boierilor Buzeşti. Mai multe despre istoric/legende/cronologie citiţi pe wikipedia.

16358721_1737059399653236_1839846373_n

 

De-a lungul timpului, complexul mănăstirii a suferit mai multe transformări, fiind reşedinţă domnească, spital militar, şcoală de medicină, Arhivele Statului. Este una din bisericile care a supravieţuit lui Ceauşescu, fiind salvată şi aceasta de la demolare, cu preţul mutării de pe Dealul Spirii în locul în care se află astăzi (Stradă Sapienţei, nr. 35), ascunsă printre blocuri ca alte biserici. De la Parcul Izvor, după Bulevardul Liberatii, mergeţi pe Splaiul Independenţei spre Unirii, faceţi a doua la dreapta şi daţi de mănăstire (e un Springtime acolo).

16343832_1737059312986578_1135035220_n

16295992_1737060079653168_1044104209_n

16295811_1737059626319880_285628397_n

16295324_1737059742986535_2108026108_n

Mănăstirea Mihai Vodă a fost şi un important sit arheologic. În incinta complexului mănăstirii, în centrul curţii, se găsea un sit arheologic geto-dacic, vechi de peste 3.000 de ani compus dintr-o vatră, numeroase vase precum şi alte vestigii.

Din complexul Mănăstirii Mihai Vodă a făcut parte şi Biserica Albă – Postăvari (ca metoc al mănăstirii), care a fost construită în 1596, reconstruită în 1856-1857 şi apoi demolată în 1984. În prezent, din întreg ansamblul mănăstirii s-au mai păstrat doar biserica şi o clopotniţă.

Întreg istoricul pe site-ul mănăstirii.

16296121_1737059612986548_1031604164_n

16296099_1737059429653233_20525450_n

Bucureştiul prinde aripi

bucurestiul_prinde_aripi_2_790x157

Proiectul „Bucureştiul Prinde Aripi” demarat în ianuarie 2016 de către Societatea Ornitologică Română, a ajuns deja la a doua iarnă în care păsările sunt ajutate de ornitologi. SOR a reluat programul de protejare a păsărilor sălbatice din Bucureşti şi a reinstalat cele 30 de hrănitori pentru sezonul rece. Mai mult, în parcuri au fost amplasate 100 de cuiburi artificiale pentru păsări cântătoare şi 9 panouri informative. Astfel, păsările găsesc în hrănitori seminţe de floarea soarelui, excelente pentru ele pe timp de iarnă. Mare parte din păsările cântătoare sunt insectivore. Mănâncă ţânţari, omizi vara şi primăvara, în toamnă se hrănesc cu fructe, iar iarna au nevoie de seminţe. Fără hrană, într-o noapte geroasă, un piţigoi albastru pierde şi 33% din masă corporală. Hrănitorile nu sunt alimentate decât cu seminţe crude de floarea soarelui, fără pâine sau mâncare gătită care le dăunează păsărilor sălbatice. De asemenea, păsărelele găsesc adăpost împotriva frigului în cuiburile amplasate în primăvară de SOR (un cuib artificial din lemn, cu materialul strâns peste an, poate avea o temperatură cu 10 grade mai mare decât cea de afară!).

parmajor_800x558

Dacă iarna trecută erau hrănitori şi în parcurile Unirii, Izvor, Circului, Floreasca, anul acesta au fost desfiinţate întrucât s-a constatat că sunt populaţii mici de păsări şi au fost amplasate mai multe în parcurile Cişmigiu, Herăstrău, Tineretului, Carol şi Alexandru Ioan Cuza.

Proiectul a fost gândit şi ca o lecţie pentru cei mici, dar şi pentru cei mari. Astfel, bucureştenii care nu cunosc păsările, le pot vedea şi identifica pe panourile informative din parcuri sau îşi pot duce copiii în parcuri, în apropiere de hrănitori, să vadă păsările, de la piţigoi mari la piţigoi albaştri, botgroşi, scatii şi florinţi. Însă nu doar păsările autohtone au găsit hranitorile SOR, ci şi papagalii. Da, papagali! 🙂 Căci în parcul Tineretului, există de câţiva ani o mică populaţie de papagali Micul Alexandru, iar aceştia vin şi se hrănesc alături de cinteze, piţigoi şi vrăbii.

1

3

Iată cum capitala a devenit mult mai prietenoasă cu păsările cântătoare şi cum prin gesturi mici le putem ajuta (gesturi mici, dar pentru păsări înseamnă un mare ajutor). Proiectul “Bucureştiul Prinde Aripi” este realizat din fonduri proprii şi prin munca a 20 de voluntari care au amplasat cuiburi, hrănitori şi care alimentează regulat hranitorile. Şi eu m-am înscris ca voluntar, încă de iarna trecută, vă spuneam eu în acest articol: Voluntar pentru păsărele . De data aceasta însă, am în grijă o hrănitoare din Cişmigiu.

5

8

7

2

4

6

Aici îi puteţi cunoaşte şi pe ceilalţi voluntari care au grijă iarna de păsările cântătoare din Bucureşti: http://www.sor.ro/Bucurestiul-Prinde-Aripi/noutati/458.html

SOR îşi doreşte că în fiecare din marile parcuri din ţara noastră să existe câte o hrănitoare. Proiectul a început cu Bucureşti, dar România Prinde Aripi!

Mai multe detalii aici: http://www.sor.ro/Bucureştiul-Prinde-Aripi/noutăţi/450.html

15380840_1633918039967749_5309707647130694553_n

Totodată, în perioada aprilie 2016 – martie 2017, Societatea Ornitologică Română implementează primul proiect de combatere a braconajului la păsările cântătoare din Bucureşti. Proiectul se numeşte „Aripi Libere” şi are ca scop descurajarea şi combaterea fenomenului de capturare şi vânzare a păsărilor cântătoare în pieţele şi oboarele din Capitală.

Obiectivul general al proiectului este scăderea numărului de păsări sălbatice autohtone capturate şi comercializate ilegal în pieţele din Bucureşti.

Primul mare obiectiv este creşterea gradului de cunoaştere a speciilor de păsări sălbatice capturate şi vândute ilegal în pieţe, precum şi a modului de implicare pentru protejarea acestora, în rândul locuitorilor din Bucureşti. Locuitorii Capitalei vor fi instruiţi ca atunci când observă cazuri de braconaj sau de vânzare ilegală să apeleze numărul de urgenţă 112 şi să raporteze cele văzute către autorităţile care au competenţe în domeniu – Garda de Mediu şi Poliţie.

Al doilea mare obiectiv este creşterea eficienţei aplicării legislaţiei pentru protecţia păsărilor sălbatice capturate şi vândute în Bucureşti. Până la finalizarea proiectului, angajaţii autorităţilor competenţe să poată interveni în cazul sesizării comercializării ilegale a păsărilor sălbatice în Bucureşti. Ei vor fi instruiţi cu privire la speciile comercializate, legislaţia relevantă şi aplicarea acesteia.

Al treilea mare obiectiv este dezvoltarea unei reţele naţionale de voluntari SOR implicaţi activ în monitorizarea şi limitarea capturării şi comercializării ilegale a păsărilor sălbatice. Se caută voluntari pentru libertate! Dacă doriţi să va implicaţi, trimiteţi un mail la adresa aripi.libere@sor.ro !

Sursa: http://www.sor.ro 

 

București de poveste la cea de-a opta ediție B-FIT in the Street! Festivalul Internațional de Teatru de Stradă

Timp de 4 zile, Bucureştiul s-a transformat într-o capitală plină de culoare, un tărâm de basm şi surprize magice, cu personaje venite parcă din altă lume. Contese, balerine de dimensiuni fantastice, arlechini, girafe, canguri, personaje celebre au evadat din poveşti şi au ieşit pe străzile din Centrul Vechi. Spectacole magice, momente de neuitat şi-o paradă impresionantă şi plină de energie, în cadrul celei de-a opta ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de Stradă B-FIT în the Street! Eveniment organizat de ARCUB, parte din candidatura oraşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii – Bucureşti 2021.

Nu puteam lipsi de la festivalul meu preferat şi deşi a fost cam dezorganizat anul acesta (în sensul că nu prea s-au respectat orele şi traseele scrise în program şi-am făcut un du-te-vino continuu prin centrul istoric), a fost superb ca-ntotdeauna şi m-am simţit parcă într-o altă lume, într-un Bucureşti de poveste.

 

Big Names

13450953_1418792568146589_4793206794769076643_n

13445407_1418792584813254_3052013986816016386_n

13466144_1418792621479917_7331076432538123616_n

 

Living Gallery

13432169_1418793584813154_5962414350290692839_n

13423813_1418793658146480_8334436665145037446_n

13406911_1418793688146477_2219750718945533866_n

 

Mirror Family

13413031_1418793328146513_5413613583312385711_n

13435402_1418793394813173_4368423048856252453_n

 

Ducks parade 🙂

13427876_1418793528146493_7447221595629242994_n

13428386_1418793548146491_4446980877772770222_n

Ballerinas

13450084_1418796834812829_765050416250052124_n

13434859_1418793924813120_8411766249293941531_n

13432181_1418793784813134_2869800312259617100_n

Barocco

13428025_1418793048146541_7656046613468122487_n

Audrey Hepburn  & Poodle Lulu

13434903_1418796768146169_642998161574041936_n

13413717_1418796798146166_8658922578420515479_n

Giraffes

13413074_1418792731479906_4672868409254681988_n

13417526_1418792764813236_3446933128456931424_n

Acrobatic Kenya

13432384_1418792661479913_8030366486019510261_n

Living Statues

13450215_1418792684813244_5716721149005681605_n

13466205_1418793118146534_6670190475837818675_n

Cock Family

13419199_1418793154813197_1702314816217545868_n

Golden Angel & Sol

13428466_1418794081479771_5464926912139173311_n

13418964_1418792848146561_1348545330094971212_n

13406911_1418792914813221_5420431019849813954_n

Giant Kangaroos

13435581_1418793251479854_8340417171585695513_n

13417567_1418793194813193_3418098493436127039_n

Flag Wavers

13427831_1418792554813257_7080523533452297063_n

Baby T-rex

13417567_1418796881479491_3179586181619511146_n

Cea mai şic defilare pe biciclete: SkirtBike 2016

Duminică 15 mai a avut loc o nouă ediţie SkirtBike (cea de-a şaptea), colorată şi frumoasă ca de obicei, cu fete mişto şi ţinute sexy, biciclete cool şi voie bună. Cea mai şic defilare pe biciclete şi cel mai mare eveniment dedicat comunităţii de bicicliste din Bucureşti! Festivalul a debutat cu un picnic de seară, sâmbătă pe 14 mai, la Palatul Naţional al Copiilor, unde doamnele şi domnişoarele bicicliste au fost invitate alături de prieteni şi familiile lor, iar duminică pe 15 mai, în cadrul evenimentului, au avut loc o serie de activităţi şi ateliere: Bike&Fashion bazar, Women Bike Expo, ateliere de reparaţii biciclete şi lecţii de mecanică pentru femei oferite de BitaColor, Portret de Biciclistă, Food Corner, Cycle Chic fashion show, gold sprints powered by Hai cu Bicla, ateliere creative, concursuri cu premii, activări sponsori şi tombole ad-hoc şi bineînţeles Parada SkirtBike care a închis seria de activităţi dedicate femeii pe bicicletă.

13092143_1281391721889714_7032362202840398177_n

Sursa: Facebook SkirtBike

 

Parada a început la ora 17, de la Palatul Copiilor, pe următorul traseu: Bd. Tineretului – Bd. Dimitrie Cantemir – Piaţa Unirii-Piaţa Universităţii – Piaţa Rosetti – bd. Pache Protopopescu – Iancului – Muncii – Dristor – Palatul Copiilor. 

Festivalul a luat sfârşit pe ritmuri de dans cu Rigadonne şi muzică, alături de trupele Otherside şiWe Singing Colors.

Nu puteam lipsi de la cea mai şic defilare pe bicle, aşa că mi-am luat rochia cu buline (dress code-ul fiind vintage), balerinii (cu tocuri nu m-am riscat) şi la 17.00 am fost prezentă la Palatul Copiilor.

13245495_1396827163676463_2919050830988982809_n

13227200_1396827213676458_6814892105844580182_n

13255911_1395299243829255_6766942773574024936_n

 

Poze din timpul paradei:

13221293_1281618195200400_4189853675602552149_o

Sursa foto: Facebook Skirtbike

13226687_991037617617240_5993108002770886532_n

Foto: Daniel George Bada

13254320_1281617775200442_9012618000707014117_n

Sursa foto: Facebook Skirtbike

Poze după paradă:

13179054_1395299403829239_6988309434554447491_n

13220986_1396827437009769_2829282661467813832_n

13165954_1396827520343094_1449265482459267400_n

13221002_1396827703676409_4006921731573758375_n

13221735_1396827947009718_2845478103639466464_n

13226785_1396827757009737_8409155011335601738_n

Atracţia evenimentului :))

13227128_1396827807009732_465740127811513994_n

13239117_1396827547009758_6578289938267822365_n

13239415_1396827660343080_7180884857029703447_n

13240743_1396827390343107_8470947059900999170_n

13245207_1395299437162569_3303464411305413228_n

13254039_1395299327162580_8807205560302172958_n

13256176_1396827870343059_6714033958826039988_n

13267717_1396829170342929_3587477844751823677_n

13254301_1396827367009776_3847872054749849590_n

Pentru că am pedalat n-am apucat să fac prea multe poze, dar dacă intraţi pe pagina de facebook SkirtBike o să vedeţi acolo cele mai frumoase poze cu cele mai frumoase bicicliste: https://www.facebook.com/SkirtBike/?fref=ts

Mai multe despre SkirtBike pe http://www.skirtbike.ro .