Archives

Tort “8 Martie”

O reţetă banală de tort, rapidă şi uşor de făcut: tort cu dulceaţă şi frişcă, pe care cu ajutorul inimioarele de decor l-am transformat într-un tort care să marcheze ziua specială de 8 Martie. Reţeta am compus-o eu: blat alb cu nucă de cocos, crema –  un strat de dulceaţă, unul de frişcă.

Ingrediente

Pentru blat: 6 ouă, 100 gr. făină, o esenţă de vanilie, 2-3 linguri de nucă de cocos, 180 de gr. de zahăr, 2 linguri de ulei, o linguriţă de praf de copt.

Crema: dulceaţă de zmeură (sau de care doriţi) şi 250 ml frişcă lichidă.

Pentru sirop: 1 esenţă de vanilie, 5 linguri de zahăr, 200 ml apă.

Decor: 250 ml frişcă lichidă şi ornamente inimioare şi fluturaşi de la Dr. Oetker

 

Mod de preparare

Blatul l-am făcut aşa: Am separat albuşurile de gălbenuşuri. Albuşurile le-am bătut spumă cu un praf de sare. Gălbenuşurile le-am mixat cu zahărul şi uleiul până s-a albit compoziţia şi s-a dublat, după care le-am adăugat la albuşurile spumă împreună cu esenţa de vanilie. Făina am amestecat-o cu nuca de cocos şi praful de copt, iar apoi am combinat cu compoziţia de ouă, amestecând uşor cu o spatulă de sus în jos.

Am tapetat cu unt şi făină o formă rotundă de tort, am turnat aluatul în ea şi am dat la cuptor la 180 de grade, pentru circa 30 de minute.

Între timp am mixat frişca lichidă conform instrucţiunilor de pe ambalaj şi am dat-o la rece.

După ce s-a răcit blatul, l-am tăiat în 3 părţi egale, pe care le-am însiropat câte puţin. Pe fiecare foaie am întins un strat de dulceaţă de zmeură şi unul de frişcă. La final am ornat tortul cu frişca rămasă şi cu inimioare şi fluturaşi.

La mulţi ani, femeie!

Idei de reţete pentru Valentine’s Day

Rapide şi uşor de făcut! Tocmai ce-am terminat de decorat biscuiţii şi-am intrat repede pe blog. Am făcut nişte biscuţi inimioare şi un desert la pahar în 2 culori. Iată reţetele:

Biscuiţi inimioare

Ingrediente (pentru circa 100-120 de bucăţi): 500 gr. făină, un ou, un pachet de unt, 250 gr. zahăr pudră, esenţă de rom sau de care vreţi voi. Pentru decor: creioane cu glazură colorată de la Dr. Oetker.

Mod de preparare

Untul moale se mixează cu zahărul pudră, după care se adaugă oul şi esenţa, iar la final, făina, puţin câte puţin, frământând, până se obţine un aluat moale care se dă la frigider pentru 30 de minute.

16736700_1759920674033775_2085581772_n

Apoi se întinde o foaie nu prea groasă şi se decupează inimioare cu o formă specială de fursecuri.

16729956_1759920670700442_742590070_n

Biscuţii se pun într-o tavă întinsă, tapetată cu hârtie de copt şi se coc la 180 de grade circa 10 minute până se rumenesc puţin pe fund.

16753879_1759920644033778_1693866149_n

16729626_1759920647367111_1400753798_n

Se decorează cu glazură colorată după preferinţe.

16736460_1759916284034214_1974167905_n

16754588_1759916274034215_1638576975_n

16729846_1759919280700581_365446489_n

16729603_1759919267367249_868949080_n

16730922_1759920597367116_1494230269_n

 

M-am şi jucat puţin 🙂

16754310_1759919254033917_641051796_n

16754261_1759920694033773_870447857_n

16729902_1759920610700448_1467568704_n

 

Biscuiţi #REZIST 🙂

16730732_1759920657367110_1019225382_n

16736324_1759919207367255_987087059_n

 

Desert la pahar în 2 culori

Desertul constă în 2 feluri de budincă: de ciocolată şi de căpşuni. Budinca de ciocolată am preparat-o după reţeta aceasta, iar cea de căpşuni, tot după această reţetă numai că în loc de cacao am adăugat puţin sirop de căpşuni (mai gros să fie) cât să se coloreze şi să-i dea aromă. Am aşezat budinca în pahar în 2 straturi, unul de ciocolată şi unul de căpşuni şi am decorat cu diverse ornamente colorate.

16729792_1759916277367548_1852837439_n

16754201_1759916354034207_58745161_n

 

Vezi şi reţetele din anii trecuţi:

https://chestiuniserioase.wordpress.com/2016/02/13/tarte-cu-budinca-de-ciocolata-si-capsuni-de-valentines-day/

https://chestiuniserioase.wordpress.com/2015/02/14/retete-pentru-indragostiti/

Happy Valentine’s Day! 🙂

O reţetă de tort diplomat cu fructe şi o urare :)

 

Îmi închei postările pe blog în 2016, cu o urare şi cu o reţetă de tort pe care l-am pregătit pentru revelion, un tort diplomat delicios, cu fructe tropicale ( tot n-am mai publicat demult o reţetă…). Încep cu urarea :). Vă doresc un an nou fericit! Un 2017 mai bun decât anii ce-au trecut şi mai rău decât toţi cei ce vor veni! Visele să vă devină realitate, strălucire şi magic în jurul vostru! Şi haideţi ca la trecerea dintre ani să ne adunăm gândurile bune, să le împărţim cu ceilalţi şi să credem cu tărie că există minuni pe pământ, să fim mai veseli, mai buni şi mai plini de speranţă!

Şi acum reţeta de tort 🙂

15820489_1687378364621340_767140312_n

Ingrediente

Pentru blat: 7 ouă, 200 gr. zahăr, 200 gr. făină.

Pentru cremă: 250 ml frişcă lichidă, 2 ouă, 100 ml de lapte rece, 150 gr. zahăr, 2 pliculeţe de zahăr vanilat, un plic gelatină. Peste cremă se pun fructe tropicale din compot.

Pentru sirop: siropul din compotul de fructe tropicale.

Pentru decor: 250 ml frişcă lichidă, confetti vesele de la Dr. Oetker, ornamente de sezon din pastă de zahăr (sau puteţi folosi orice alte ornamente doriţi şi să decoraţi tortul după preferinţe).

Blatul l-am făcut aşa: Am separat albuşurile de gălbenuşuri. Am mizat albuşurile până s-au făcut o spumă fermă. Gălbenuşurile le-am mixat cu zahărul până s-au albit şi şi-au dublat compoziţia. Apoi am adăugat uşor gălbenuşurile la albuşurile spumă, amestecând de jos în sus cu o spatulă şi la final făina, la fel, amestecând uşor de jos în sus cu o spatulă. Am pus compoziţia într-o formă rotundă de tort tapetată cu unt şi făină şi am dat la cuptor la 180 de grade timp de 40-45 de minute.

15782435_1687393297953180_4677967_n

15841658_1687389857953524_1021332104_n

Crema am făcut-o aşa: Am pus gelatină la înmuiat în lapte rece, timp de 30 de minute, după care am adăugat 2 gălbenuşuri împreună cu o lingură de zahăr şi pliculeţele de zahăr vanilat şi am pus apoi compoziţia pe baie de aburi, amestecând timp de 5-6 minute cât să se dizolve gelatina. Rezultă o cremă mai groasă dar fluidă. Atenţie ca vasul în care se află gelatina să nu stea direct pe apă fierbinte pentru că e posibil ca gelatina să-şi piardă proprietăţile! Nu vă speriaţi că este fluidă crema, aceasta se va întări când o vom amesteca cu albuşurile spumă şi cu frişca lichidă mixată.

În continuare, am lăsat la răcit compoziţia de gălbenuşuri, timp în care am mixat albuşurile cu restul de zahăr până s-a făcut o spumă tare. La albuşuri am adăugat gălbenuşurile şi am amestecat uşor.

Frişca lichidă (care trebuie să stea la rece până să fie folosită) am mixat-o 2-3 minute până ce a devenit fermă şi am adăugat la ea crema răcită. Amestecându-se cu frişcă rece, crema de ouă se va întări.

15841652_1687389771286866_1704300624_n

Blatul de tort îl tăiem în 3 părţi egale pe care le însiropăm pe fiecare cu sirop de compot. Ungem primele 2 părţi cu cremă şi punem şi fructe din compot.

15800889_1687389837953526_1262805819_n

15801170_1687389811286862_1816898892_n

15820313_1687388907953619_1242414951_n
La final îmbrăcăm tortul cu frişcă lichidă pe care o mixăm 2-3 minute şi îl decorăm după preferinţe.

15782612_1687377061288137_250709244_n

15820054_1687378417954668_2092024076_n

15841475_1687377811288062_1026351295_n

15801806_1687378504621326_622296221_n

15822358_1687378444621332_231507948_n

15801314_1687377861288057_1610278623_n

15801078_1687378024621374_429258815_n
Şi secţiune..

15801771_1687628174596359_835951824_n

15822068_1687627821263061_814221687_n

15820372_1687628307929679_1717227265_n

15841018_1687628027929707_1991573701_n

La mulţi ani, lumeee!

 

Pe final ca să ne amuzăm puţin, câteva superstiţii de an nou 🙂

Se spune că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cât mai multe cadouri. De asemenea, pentru un an norocos şi plin de iubire sunt de preferat hainele roşii, roşul fiind considerat culoarea veseliei şi a dragostei.

În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plânge. Tradiţia spune că aceia care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste.

Cine este politicos şi manierat de Anul Nou va fi tot timpul aşa, de aceea se spune că în noaptea de Revelion trebuie evitate atât discuţiile în contradictoriu şi limbajul licenţios sau brutal, cât şi povestirile cu fantome sau morţi. În afară de faptul că nu sunt deloc plăcute, acestea atrag şi ghinionul.

Despre copiii născuţi pe 1 ianuarie se spune că vor avea noroc toată viaţa.

În mai multe ţări, printre care şi România, oamenii nu împrumută bani, bijuterii sau alte obiecte de preţ în prima zi din an şi nici nu plătesc datorii sau taxe, nu duc gunoiul şi nu oferă daruri, toate acestea fiind semne de sărăcie în anul ce abia începe. Unii merg chiar mai departe cu superstiţia şi, dacă sunt nevoiţi să scoată ceva din casă, cheamă pe altcineva în acest sens.

Americanii obişnuiesc ca la cumpăna dintre ani să lase toate uşile şi ferestrele deschise pentru ca anul vechi să plece imediat şi să facă loc celui nou.

De asemenea, se spune că, pentru un an îmbelşugat este bine ca la miezul nopţii pe masă să fie pahare şi farfurii pline, iar fiecare mebru al familiei să aibă bani asupra sa. Paharele, farfuriile şi buzunarele goale sunt semnele unui an sărac, consideră superstiţioşii.

Tot de veselă se leagă un alt semn de rău augur pentru anul ce vine. Mai zeloşi, unii nu îşi spală nici părul pe 1 ianuarie.

Deşi puţini agreează ideea, se spune că aceia care lucrează în prima zi a anului au mai multe şanse de a avansa în carieră în perioada următoare. Însă, paradoxal, să demarezi un proiect de amploare în acea zi este curat ghinion.

O practică păgână s-a menţinut până astăzi, modalitatea de punere în aplicare fiind însă diferită. Societăţile arhaice credeau că spiritele malefice se tem de zgomote puternice şi de lumină şi, de aceea, în noaptea dintre ani, aprindeau focuri mari şi făceau zgomot pentru ca în anul ce vine să fie feriţi de rele. În zilele noastre, focurile şi tobele au fost înlocuite cu artificii, petarde şi pocnitori care marchează trecerea într-un nou an fără ghinioane. Şi clopoţeii sunaţi cu putere la miezul nopţii alungă spiritele rele.

Dacă nu doriţi să fiţi datori tot anul ce vine, încercaţi să vă plătiţi datoriile până la miezul nopţii.

În sudul Statelor Unite se crede că un semn de noroc pentru tot anul este dacă în prima zi din ianuarie se consumă fasole cu bobul negru. Se mai spune că norocos va fi de două ori mai mult acela care găteşte fasolea.

Sub vâsc sau nu, sărutul este obligatoriu în noaptea de Revelion, dacă doriţi să aveţi parte de afecţiune în anul ce vine. În caz contrar, veţi avea un an cu puţine satisfacţii sentimentale.

O altă superstiţie spune că e bine ca, în prima zi a anului nu este bine să ieşi din casă decât după ce deja ai primit un musafir care nu trebuie să fie blond sau roşcat, să aibă platfus sau strabism şi nici sprâncenele împreunate, pentru că aduce ghinion.

Mai multe popoare ale lumii sunt atente la direcţia vântului în dimineaţa Anului Nou. Dacă bate din sud, prevesteşte un an îmbelşugat şi vreme bună, în timp ce vântul din nord este semn de vreme rea şi an dificil. Vântul care bate din este prevesteşte calamităţi naturale, iar de la vest e semn că în anul ce vine va fi bogăţie de lapte şi peşte, dar şi decesul unei persoane publice importante. Dacă nu se simte adierea vântului este semn de veselie şi prosperitate pentru tot anul.

Pentru dragoste şi prosperitate, pentru sănătate şi veselie în anul ce vine este bine ca la miezul nopţii să dansaţi în aer liber, cel mai bine în jurul unui copac.

Fetele care vor să se mărite în următoarele 12 luni ar fi bine ca prima persoană pe care o văd de la geamul dormitorului să fie un bărbat.

Sursa: http://www.realitatea.net

Delicii de mai cu flori de soc, flori de salcâm, cireşe şi căpşuni

13275527_1403522523006927_1144137869_o

Luna mai este luna mea preferată, pentru explozia de miresme şi arome, culori şi forme, pentru că este luna în care înfloreşte socul şi salcâmul, apar cireşele şi căpşunile, pentru că vremea se încălzeşte (deşi anul ăsta a fost un mai ploios), dar nu e nici foarte cald, pentru că totul e verde şi e cel mai frumos verde din an.

Şi pentru că încă mai găsim soc şi salcâm, vă propun nişte reţete uşoare şi aromate cu aceste flori frumoase: o prăjitură cu sirop şi flori de soc, gogoşele cu flori de salcâm sau cu flori de soc, dulceaţă de flori de soc. De asemenea, un clafoutis cu cireşe şi spumă de căpşuni, plus câteva băuturi răcoritoare.

13232900_521682088023587_3443266917585037338_n

Prăjitură cu sirop şi flori de soc

Ingrediente pentru blat: 200 gr. mălai, 3 ouă, 3 linguri de iaurt, 250 gr. unt, 100 gr. nucă măcinată, 250 gr. zahăr, sucul unei lămâi, coaja a 2 lămâi, un praf de copt.

Siropul: sirop de soc (100-150 ml).

Ingrediente pentru cremă: 200 ml iaurt gras, sirop de soc.

Decor: flori de soc (fără codiţe).

Blatul îl faceţi aşa: Mixati untul cu zahărul până devine o cremă, adăugaţi iaurtul, mălaiul, ouăle, nuca măcinată, praful de copt, zeama şi coaja de lămâie şi mixaţi în continuare până se face un aluat omogen. Turnaţi compoziţia într-o formă  rotundă de copt tapetată cu unt şi lăsaţi la cuptor (la 180 gr.) până se rumeneşte (circa 45′-1h). Când este gata, o scoateţi din cuptor şi o însiropaţi cu sirop de soc.

13274985_1403522089673637_1601781053_o

13275020_1403522063006973_1278290416_o

Crema: Amestecaţi iaurtul cu 4-5 linguri de sirop de soc (sau după gust şi preferinţe). După care ornaţi blatul.

Decoraţi cu flori de soc.

13275445_1403521999673646_273531150_o

E foarte bună servită rece. Aromată şi răcoritoare!

13288392_1403521899673656_947334370_o

13241489_1403521903006989_1297945265_o

13282357_1403521946340318_876698210_o

Siropul de soc îl faceţi aşa: Pentru circa 200-300 ml de sirop, aveţi nevoie de 5 flori de soc, 300 ml apă, o jumătate de lămâie, miere sau zahăr.

Treceţi florile de soc prin jet de apă rece, scuturaţi-le bine, stropiţi florile de soc cu zeamă de lămâie şi adăugaţi apoi 300 ml de apă fierbinte. Lăsaţi la infuzat câteva ore bune, după care, strecuraţi conţinutul, adăugaţi zahăr sau miere, după gust, şi puneţi pe foc până obţineţi un sirop (20′-30′).

 

Gogoşele cu flori de salcâm sau flori de soc

Foarte simplu de făcut şi foarte gustoase calde! Trebuie să faceţi o compoziţie de clătite din făină, lapte, un ou, zahăr dacă doriţi. După ce spălaţi florile (cu tot cu codiţe), le treceţi prin aluat şi le prăjiţi în ulei încins. Le scoateţi apoi pe un şerveţel absorbant şi le pudraţi dacă vreţi (eu le prefer fără). De asemenea, puteţi să le coaceţi în puţin ulei (doar unsă tigaia) şi obţineţi nişte clătite cu flori.

13150057_1388497341176112_272120103_n

13271424_1403521889673657_956614933_o

 

Am mai făcut şi o dulceaţă cu flori de soc. Din 300 de gr. de flori de soc mi-au ieşit 2 borcane de 400 şi unul mic. Am mai avut nevoie de o lămâie, 800 ml de apă şi 1 kg de zahăr.

Am spălat florile de soc, le-am desprins de pe codiţe şi le-am stropit cu zeamă de lămâie.

Am pus pe foc apa cu zahărul şi coaja de lămâie (fără partea albă) până s-a transformat într-un sirop. Siropul l-am turnat peste florile de soc şi am fiert la foc potrivit până am obţinut consistenţa dorită.

13282709_1403524329673413_1658248414_o

13288248_1403524356340077_1068315474_o

13288100_1403524339673412_1070953419_o

 

Neapărat să faceţi şi o limonadă cu flori de soc!

La un litru de apă eu storc 3 lămâi măricele, pun miere, câteva felii de lămâi şi 2 pălării de soc. Dau la frigider o jumătate de oră, după care strecor cu o sită florile şi servesc rece! Foarte aromată şi răcoritoare!

13288482_1403522113006968_164376537_o

Şi să nu uit de socată, poze n-am, dar am făcut vreo 15 litri. Am pus apă într-un borcan mare de 15 litri, 15 pălării mari de soc, 4 lămâi tăiate felii groase, zahăr şi miere (după gust), 15 boabe de orez pentru fermentaţie. Am lăsat câteva zile borcanul şi apoi am strecurat şi am pus socata în sticle la frigider.

 

Clafoutis cu cireşe

10487317_909148352444349_1805699247316573097_n

Este o reţetă franţuzească, o budincă cu fructe, merge cu orice fructe doriţi, dar cele mai potrivite sunt cireşele.

Aveţi nevoie de: câteva cireşe (200 gr.), 4 ouă, 300 ml lapte, 100 gr. făină, 100 gr. zahăr, esenţă de vanilie sau migdale.

Spălaţi cireşele, scoateţi sâmburii de la cireşe, ungeti forma de copt cu unt şi aşezaţi cireşele în tavă.

Pregătiţi aluatul amestecând toate ingredientele de mai sus până obţineţi un aluat curgător ca de clătite. Turnaţi aluatul în tavă, peste cireşe şi daţi la cuptor pentru circa 30-45 de minute (până se rumeneşte uşor). Se serveşte rece! Rapid şi delicios!

10325661_909148512444333_3352902890596595641_n

10462740_909148432444341_1204729031533034931_n

1607037_909148555777662_3081874852213384690_n

Spumă de căpşuni

Pentru 3-4 cupe aveţi nevoie de 2 albuşuri, 3-4 linguri de zahăr şi 200-300 gr. căpşuni (eu le pun la ochi).

Mixati albuşurile până se fac spumă, adăugaţi zahărul mixând în continuare până devine o spumă fermă ca de bezele. Mărunţiţi căpşunile cu blenderul sau cu cuţitul dacă vreţi bucăţele şi amestecaţi-le cu spuma. Se serveşte rece.

13288020_1403522239673622_118335775_o

 

Leurda, planta miraculoasă: beneficii pentru sănătate şi câteva reţete

12042715_1352446384781208_5517528520425699570_n

Pentru că tot e vremea ei (încă), am vrut să-i dedic un articol acestei plante miraculoase şi să postez şi o reţetă făină cu leurdă: pesto de leurdă. Numită popular usturoiţă sau usturoi sălbatic, pentru că frunzele şi tulpina au un miros şi un gust puternic de usturoi, leurda este o plantă de talie mică, cu frunze cărnoase, de un verde puternic, care face nişte flori albe mici. De altfel, din punct de vedere botanic, este şi rudă cu usturoiul, numele latinesc fiind Allium ursinum (usturoiul ursului) şi, într-adevăr, imediat ce ies din hibernare, urşii o consumă ca medicament. Apariţia leurdei este semn că, în curând, animalele vor ieşi din bârloguri pentru a se bucura de primăvară.

Leurda este o plantă sălbatică, nu poate fi cultivată, creşte numai în pădurile de stejar, fag sau frasin din Europa Centrală (lunile martie-aprilie) şi până în prezent nu a putut fi aclimatizată în nici o altă regiune.

1236584_1333104163382097_5284882568083129777_n

Efectele sale terapeutice asupra inimii şi a vaselor de sânge, asupra digestiei, asupra sistemului imunitar şi endocrin sunt uimitoare, fiind considerată mai puternică decât usturoiul întrucât creşte liberă, nefiind influenţată de om şi păstrându-şi astfel însuşirile cu care a fost înzestrată de la mama-natură.

Afecţiunile vindecate de leurdă: hipertensiune arterială (substanţele active conţinute de leurdă au efecte vasodilatatoare şi ajută la menţinerea în limite normale a presiunii sanguine), boli cardiace (aritmie, ischemie, tahicardie) şi ateroscleroză asociate unor valori ridicate ale colesterolului (leurda este bogată în adenozină, substanţă care are un rol esenţial în reducerea colesterolului), tromboflebită şi trombozele în general (printre cele mai puternice efecte fluidifiante sanguine şi antiagregante plachetare), sechele după accidentul vascular, prevenindu-l în acelaşi timp, oprirea procesului de îmbătrânire (neutralizează radicalii liberi din sânge, cu efecte de relansare a activităţii endocrine, prevenind sclerozarea vaselor de sânge şi favorizând circulaţia cerebrală), reumatismul.

De asemenea, leurda (mai ales sucul) are puternice efecte depurative, fiind eficientă şi în tratarea sclerodermiei, psoriazisului, acneei şi în general a bolilor de piele ce apar ca urmare a intoxicării organismului. Întăreşte sistemul imunitar şi are proprietăţi antitoxice puternice înlăturând efectelor nocive ale nicotinei şi gudronului din ţigări.

În afecţiunile amintite mai sus se recomandă atât consumul leurdei proaspete în salate, cât şi sucul proaspăt de leurdă băut dimineaţă pe stomacul gol sau tinctură de leurdă, în cure de 2-3 luni.

Primăvară aceasta am tot fost prin pădure să culeg leurdă, astfel că nu mi-a lipsit din casă. Mi-am făcut şi fresh de leurdă, deşi e destul de înţepător (îi mai atenuez gustul cu salată verde sau cu măr verde), am făcut salate, mâncare, supe creme. Ultima dată am cules atât de multă, încât nu mai ştiam ce să fac cu ea, dar am găsit pe facebook, la o prietenă, o reţetă şi cum aveam în casă toate ingredientele, am şi trecut la treabă. Acum mai am puţină leurdă, am păstrat-o pentru salate şi sucuri.

Reţeta e un pesto de leurdă care se face foarte uşor şi rapid. Pentru un borcan de 400 aveţi nevoie cam de 200 gr. leurdă, 100 ml ulei de măsline, 50 gr. nuci şi sare. Se pun toate ingredientele în robot sau se pasează cu blenderul, până se transformă în pastă. Se pune în borcane şi se ţine la frigider, consumându-se în 2 luni. Sau dacă vreţi să vă bucuraţi de gustul leurdei şi la iarnă, puneţi-o în caserole la congelator. În borcane se ţine mereu ulei de măsline deasupra.

12957276_1361088237250356_1465240361_n

12966569_1361088250583688_511445756_n

Pesto de leurdă îl puteţi folosi la paste, pizza, ca sos la diverse preparate. Eu am făcut cu paste şi puţin parmezan ras deasupra, un deliciu.

În salate eu o consum cu salată verde, ridichi, untişor, păpădie sau cu brânză, roşii, câteva felii de ou. O mai pun în sandwich-uri.

Mâncarea scăzută de leurdă se face ca şi spanacul sau ştevia, cu o ceapă călită, mirodenii, deşi îşi cam pierde din proprietăţi prin fierbere. Supa cremă la fel şi se pasează apoi cu blenderul, apoi se subţiază după preferinţe cu apă rămasă de la fierbere. Mai puteţi face orez cu leurdă. Leurda o căliţi 2-3 minute în ulei şi o serviţi alături de orez. Sau ce vă mai trece prin cap, poate fi consumată cu atâtea mâncăruri.

Mărţişoare comestibile

Producţie 2016. 🙂 Producţie mai veche, 2014-2015, găsiţi aici: https://chestiuniserioase.wordpress.com/2015/02/28/idei-de-aperitive-si-deserturi-simple-de-martisor/ şi aici: https://chestiuniserioase.wordpress.com/2015/03/07/alte-retete-in-ton-cu-primavara-tort-de-dovlecei-si-prajitura-floricele-pe-campii/

12790993_1323396651019515_1565466723787649699_n

Anul acesta de mărţişor m-am gândit să fac nişte cake pops, o provocare pentru mine. Deşi se fac relativ uşor, sunt migăloase şi necesită un pic de îndemânare (pe care am prins-o din mers) atunci când le îmbraci în ciocolată şi le ornezi. Şi am mai făcut nişte biscuiţi cu cremă. N-au lipsit nici aperitivele verzi 🙂 : căpiţe de iarbă verde le-am numit eu şi ghiocei.

Încep mai întâi cu reţeta de cake pops. Cake pops sunt nişte prăjiturele mici pe băţ, care arată ca nişte acadele şi care se fac din blat (orice blat vrem) care se fărămiţează, dulceaţă ca să le lege, ciocolată ca să le îmbrăcăm şi ornamente colorate.

12512260_1323396784352835_7857319932814156899_n

Ingrediente: 350 gr. făină, 4 ouă, un pachet de unt, 200 gr. zahăr, 220 ml lapte, un pliculeţ praf de copt, 1-2 pliculeţe de zahăr vanilat, un borcan mic de dulceaţă (de care vrem, eu am pus de cireşe), 400 gr. ciocolată albă (sau neagră dacă vreţi, dar cu ciocolată albă şi ornamente colorate, sunt vesele), ornamente colorate (inimioare, biluţe, etc), beţe de acadele sau frigărui. Recomand folosirea ciocolatei de menaj, e mai fluidă când se topeşte.

Pentru început am preparat blatul astfel:

Untul tăiat bucăţi mici înainte, l-am mixat până s-a făcut cremă, am adăugat zahărul şi zahărul vanilat, am mixat în continuare, apoi ouăle pe rând, continuând să mixez, după care alternativ laptele şi făina amestecată cu praful de copt.

12767730_1323741400985040_1493094542_n

12767685_1323741527651694_1558476613_n

 

12769535_1323741494318364_1816626930_n

 

Am pus compoziţia într-o tavă de cuptor (orice formă doriţi) tapetată cu unt şi făină şi am dat la cuptor la 180 de grade, circa 30-40 minute, până s-a rumenit. E un blat foarte gustos care poate fi mâncat aşa simplu, fără creme. Eu m-am înfipt puţin în el. 🙂

12788050_1323741520985028_1630181880_n

12784807_1323741564318357_1243685117_n

După ce s-a răcit blatul, l-am fărâmitat şi l-am amestecat cu dulceaţă. Dulceaţa are rolul de a lega firimiturile de blat, astfel încât să putem modela prăjiturelele.

12767582_1323696284322885_1296096434_n

12769479_1323696274322886_1952294832_n

12767577_1323696250989555_131148918_n

Cam aşa trebuie să arate.

12767278_1323696244322889_1814957140_n

Cu mâna am început să modelez prăjiturelele, de mărimea unei nuci sau un pic mai mari. Mi-au ieşit vreo 38.

12767261_1323696230989557_11394863_n

12782090_1323696237656223_1739473023_n

Le-am dat la frigider cam o jumătate de oră să se mai întărească. Am topit ciocolata albă pe bain-marie, după care am început să le ornez.

12803980_1323695894322924_1715873715_n

12784756_1323695880989592_1826241876_n

12804271_1323695847656262_492881933_n

Am înfipt băţul în biluţă, am dat-o prin ciocolată şi apoi am presărat deasupra ornamentele colorate. Eu am improvizat puţin, pentru că nu am găsit beţe de acadele şi am folosit nişte paie pe care le-am tăiat. Dacă se întăreşte ciocolata între timp, o mai puneţi în bain-marie.

12788256_1323695864322927_19816920_n

12767750_1323695877656259_1616144660_n

12804585_1323695787656268_681120797_n

12788208_1323695700989610_296930471_n

12804238_1323695740989606_1658927926_n

Sunt foarte foarte gustoase! Şi de efect, vesele.

12804530_1323695647656282_2090624793_n

12804450_1323696570989523_1858875755_n

12799296_1323396714352842_6565406169046427128_n

12782340_1323695590989621_1464442770_n

12782411_1323696457656201_1642194203_n

12814084_1323396864352827_7666388864591411463_n

12498459_1323695660989614_1270851562_n (1)

 

Mărţişoare biscuiţi cu cremă

Ingrediente pentru biscuiţi: 220 gr. făină, un pachet de unt, o linguriţă praf de copt, 2 linguriţe de cacao, un ou, 150 ml lapte bătut, 150 gr. zahăr, esenţă de vanilie, colorant alimentar roşu.

Ingrediente pentru cremă: 2 linguri de făină, 150 ml lapte, 120 gr. zahăr pudră, 150 gr. unt, un pliculeţ de zahăr vanilat.

12784431_1323695387656308_503864547_n

Am mixat untul cu zahărul până s-a transformat într-o cremă, după care am adăugat oul.

12782526_1323696314322882_1230280658_n

12784198_1323696304322883_93284463_n

12782081_1323696287656218_152518334_n

Făina am amestecat-o cu cacaua şi praful de copt, apoi am adăugat-o treptat, alternând cu laptele bătut, la compoziţia de unt şi ou. La sfârşit am adăugat colorantul alimentar şi esenţa de vanilie. Biscuiţii aş fi vrut să iasă roşii, dar ştiam că n-o să iasă aşa, pentru că am mai folosit colorant de la Dr. Oetker şi s-a colorat de fiecare dată roz. Poate ştiţi voi vreun colorant mai bun…

12782465_1323741544318359_1240806824_n

12784261_1323741550985025_657731359_n

12769457_1323712457654601_1999339091_n

Cu linguriţa am luat din compoziţie şi am pus grămăjoare într-o tavă întinsă de cuptor. Mi-au ieşit vreo 90 şi ceva. Se lasă la cuptor la 180 de grade, pentru 15 minute.

12788008_1323712447654602_1740544058_n

12803976_1323712440987936_1450935794_n

12804221_1323698377656009_1124732775_n

Crema se face aşa:

Se amestecă făina cu laptele şi se pune pe foc, amestecând continuu până se îngroaşă.

Untul se mixează cu zahărul pudră şi zahărul vanilat până rezultă o compoziţie cremoasă, spumoasă. Iar când s-a răcit crema de lapte, aceasta se adaugă la compoziţia de unt şi se mixează.

12784275_1323696317656215_1931698567_n

12784198_1323695994322914_1994893058_n

Biscuiţii se umplu doi câte doi cu această cremă.

12804195_1323695970989583_2076802634_n

12788207_1323698387656008_50104074_n

12804249_1323695670989613_475871701_n

12782213_1323695370989643_1761315114_n

12804239_1323695367656310_237668243_n

12767772_1323695380989642_178732552_n

Acum nu mai vreau să văd dulce cel puţin o săptămâna. Meşterind la ele toată ziua, am tot gustat din ele şi m-am îndulcit până mi s-a luat.

Aperitivele verzi sunt banale. Pentru căpiţele de iarbă verde, aveţi nevoie, de brânză sau cremă de brânză, smântână, unt opţional, condimente, cozi de ceapă verde sau ce vreţi voi şi pătrunjel.

Faceţi  o compoziţie de brânză cu ce vreţi voi, modelaţi biluţe mici şi le tăvăliţi apoi prin pătrunjel tocat mărunt.

12071327_1323695467656300_1289262201_n

Iar ghioceii i-am făcut din pastă de avocado şi albuş de ou.

12784731_1323695434322970_738552831_n

O primăvară frumoasă şi  dulce s-aveţi!

De la citit la gătit (de alivenci şi zărzăraşi)

Sau cum ajungi în bucătărie după ce citeşti o carte 🙂 . Nici nu mai ţiu minte când am mâncat ultima dată alivenci, ca s-o parafrazez pe Cella Serghi, căci pe ea o citeam când mi s-a făcut poftă de alivenci. Unul din personajele ei o roagă pe nevasta-să să-i facă alivenci şi uite aşa închid eu cartea şi mă duc să fac alivenci. Mă gândisem azi, de Dragobete să fac tot o reţetă românească tradiţională, nişte poale-n brâu, dar m-am răzgândit.

Alivencile sunt nişte plăcinte cu brânză de oi şi mălai din bucătăria moldovenească, dar cred că se fac în toată ţara. Eu am mâncat în Muntenia şi dacă nu mă-nşel şi în Oltenia.

Se fac simplu şi rapid. Pentru o tavă pătrată de 20 cm, am avut nevoie de 400 gr. de telemea de oaie, 5 ouă, 2 linguri de făină, 100 gr. de mălai, 50 gr. unt (şi puţin unt de uns tava), plus smântână (se servesc cu smântână din belşug).

Am zdrobit telemeaua cu furculiţa, am adăugat ouăle şi am amestecat. Apoi untul topit, apoi făina şi mălaiul.

1

2

3

4

Am pus compoziţia în tava unsă cu unt şi am dat la cuptor la 170 de grade până s-a rumenit.

5

Am servit cu smântână deasupra.

1

2

3

4

5

Dar nu m-am oprit aici. Am pus şi de ceva dulce de Dragobete. Am făcut nişte zărzăraşi, mini papanaşi pe care i-am servit cu miere.

Pentru 30 de bucăţi, am avut nevoie de 400 gr. brânză de vaci, un ou, 4 linguri de făină, o esenţă de vanilie, 2 linguri de zahăr, o jumătate de linguriţă de bicarbonat, ulei pentru prăjit (1/2 l) şi miere pentru servit.

Am amestecat brânza cu oul, esenţa de vanilie, zahărul şi bicarbonatul, apoi am adăugat făina.

6.jpg

7

Am făcut o bilă mare de compoziţie pe care am aşezat-o pe masa înfăinată. Cu mâinile înfăinate am nivelat bila cu făină ca să nu se mai lipească de mâini. E normal să fie lipicioasă compoziţia, nu puneţi mai multă făină pentru că altfel o să iasă tari papanaşii.

8

9

Am tăiat apoi bucăţele din compoziţie cu un cuţit şi am modelat în mâini bile micuţe cam de mărimea unor nuci (se vor umfla la prăjit) . Mi-au ieşit vreo 30.

10

11

Am prăjit papanaşii în ulei mult şi încins, la foc mediu, pe toate părţile, i-am scos pe un şerveţel absorbant şi i-am servit cu miere.

7

9

8

10

11

12

13

M-am inspirat de aici: http://www.caietulcuretete.com, http://www.lalena.ro .