Am vrut sa merg pe Valea Gurbanului in special pentru brandusele galbene pentru ca acolo este un areal al acestora. La noi in tara nu sunt prea multe zone unde se gasesc branduse galbene, iar aceasta era una dintre ele. Nu am gasit insa, ori nu mai erau, ori nu aparusera, ori nu am gasit eu locul exact, desi am dat ocol rezervatiei de vreo 2 ori si prin padure si pe marginea baltilor. Am mers circa 11 km duminica pe Valea Gurbanului dar nu le-am gasit. Cineva (un blogger) scria pe blogul lui ca ar fi acolo covoare imense de branduse galbene… cam am dubii (daca era asa, trebuia sa fi gasit macar una).
Am intrebat mai multi localnici unde le-am putea gasi, dar fiecare dintre ei ne-au spus lucruri diferite, ba ca se gasesc pe langa calea ferata, ba in padure, ba pe langa padure, ba ca nu au aparut inca; niciunul nu a stiut sa ne zica locatia exacta unde s-ar afla, asa ca a trebuit sa exploram singuri zona in cautarea lor, insa fara succes. Am gasit in schimb multe viorele, tamaioare (micsunele sau toporasi), brebenei si urzici, multeeeee urzici. Era plin de urzici, culegeau femeile din sat cu sacii, probabil le vindeau. Am mai gasit untisor, dar era inca micut, si stevie. Am cules urzici si untisor, stevia nu prea mi-a placut cum arata.
Valea Gurbanului este o rezervatie naturala din cadrul Parcului Natural Comana, una dintre cele 10 rezervatii ale parcului, aflata in satul Vlad Tepes. Are statut de zona de protectie integrala datorita exemplarelor endemice de flora, a vegetatiei termofile si a existentei unor specii de pesti pe cale de disparitie. Zona este frumoasa, o insiruire de balti si stufaris in forma de S, aproape de padure, de-a lungul paraului Gurban (care cred ca era secat acum) si ar fi si mai frumoasa daca nu ar fi gunoaie aruncate pe marginea baltilor 😦
Am ajuns aici cu microbuzul de Vlad Tepes pe care l-am luat de la CFR Progresu. Pretul unui bilet este 10 lei dus, 10 lei intors. Am facut o ora si ceva pana la destinatie. Am coborat in Vlad Tepes, la biserica. Vazusem din microbuz o biserica albastra in vale si am vrut s-o vizitam. Nu stiu prea multe detalii despre ea, daca este veche sau nu, daca e monument istoric, nici nu am explorat-o prea mult pentru ca era un mort in biserica si am iesit imediat.
De la biserica am coborat in panta pe o straduta spre calea ferata dupa ce ne-a zis un localnic ca sunt branduse galbene pe langa calea ferata. Nu am gasit. Pe langa calea ferata erau tamaioare doar. Probabill de ele zicea nenea dar nu stia cum se numesc. De acolo am mers pe langa calea ferata pana am ajuns la o padurice tanara, am facut un mic popas si am mai intrebat 2 femei care au trecut pe langa noi, unde putem gasi branduse. Ele ne-au zis ca in padure, “la tufa” (nu am priceput ce voiau sa zica) si ne-au indrumat sa ne avantam in padure. Asa am si facut. Prin padure am vazut tamaioare, brebenei si multe viorele.
Viorele
Brebenei
Toporasi sau tamaioare sau micsunele
Untisor
Am mers cam o jumatate de ora printr-o padure de stejari pana am gasit din nou o padurice tanara unde era plin de urzici.
Am traversat paduricea coborand din nou spre calea ferata, dar in alta parte, am traversat calea ferata si am ajuns la paraul Gurban conform hartilor google, desi nu se vedea niciun parau si am tras concluzia ca este secat. Aici am gasit din nou urzici si de data asta am stat si am cules (cam un kg, de-o mancarica).
Ne-am continuat drumul si am ajuns la balti. Nu am vazut fauna specifica locului, erau doar ratele satenilor si multe multe gunoaie…
Nici urma de brandusa. Am mers pana am ajuns la drumul principal pe unde venisem cu microbuzul, acolo am facut dreapta spre padure, am zis sa intram si pe partea aia, poate gasim ceva. Am mers ceva prin padure, nici aici nu am gasit branduse, si nici alte flori de primavara, dar am vazut o caprioara. Nu am avut timp sa-i fac poza pentru ca eram prea fascinata de ea si oricum a fugit repede.
Am urmat potecile din padure astfel incat sa ajungem din nou la parau. Practic era a doua oara cand dadeam ocolo rezervatiei. Am zis sa mai incercam intr-un loc unde nu ajunsesem. Pe drum ne-am intalnit cu un localnic care iesise cu caprele la pascut. El ne-a zis ca nu au dat brandusele ca a fost frig (desi fusese mare caldura in ultima saptamana) si ca peste 2 saptamani o sa apara (imposibil pentru ca brandusele apar la inceput de martie). Am ajuns din nou la balti si ne-am dus de data aceasta pe partea cealalta a acestora, ajungand la o stana si de acolo am intrat din nou prin padure, optimisti, dupa ce fusesem incurajati de o localnica ca o sa gasim sigur acolo branduse galbene. Bineinteles ca nu am gasit, ne-am oprit la un mic picnic si pe la 6 fara un sfert am plecat ca sa prindem microbuzul de 18.30.
Invazie vaca domnului
Padurea scaldata in lumina calda a soarelui de dupa-amiaza
In concluzie, Valea Gurbanului e o zona frumoasa, e de explorat, impreuna cu padurile din jurul ei. Poate la anu’ o sa gasesc brandusele galbene :). Anul asta ma multumesc cu cele din Gradina Botanica si cu cele montane (planuiesc sa fac o drumetie in aprilie, la Sinaia, la Stana Regala). La munte apar mai tarziu brandusele.
Am mai auzit ca branduse galbene s-ar mai afla la Padurea Raioasa (Sabareni, dupa Chitila). Nu mai am insa cand sa ajung pentru ca urmatoarele weekend-uri sunt plecata departe.