Viitorul a-nceput deja

Parcă se aude ceva. O vibrație suavă, mângâietoare. Alarma? Ah, da. Aşezată pe patul meu, deschid ochii, îi rotesc în stânga-dreapta ca să-mi dau seama unde mă aflu. Mi se pare totul straniu și nu sunt sigură dacă visez sau e real. Mă uit în tavanul de o culoare imprecizabilă și cu ochii împăienjeniți de somn văd ceva scris pe un ecran lcd. Mă frec la ochi și descifrez. Scrie data, ora, locația. Era într-o dimineață de weekend, pe Terra, România, București. Ora 8.00 am, duminică, 2 aprilie, anul 2040.

Îmi ridic capul de pe perna electrică sleepArt contur și văd pe noptieră un dispozitiv. Îl ridic ca și când aș ști ce trebuie să fac și încep să-l butonez. Se pare că am dormit foarte bine azi noapte și nu m-am trezit deloc. Dreamtime dot îmi monitorizează somnul, mișcările corporale și ciclurile somnului. Apas pe efficiency mode și aflu că de cand îl folosesc nu mă mai trezesc noaptea să dau iama în frigider după ceva dulce, iar dimineața mă trezesc mult mai ușor.

Mă ridic din pat și-mi caut papucii cu încălzire electrica și foot spa (veșnica mea problemă: picioare reci). Mintea îmi zboară aiurea, dar în continuare pare că știu ce fac. Ce senzație ciudată… de uimire amestecată cu o ușoară teamă de necunoscut, dar în același timp totul îmi este familiar. Ce oi fi visat azi noapte? M-au răpit extratereștrii? Ce se întâmplă cu mine? Mă uit prin cameră, nicio schimbare. Totul e la locul lui, în regulă.

Iau telecomanda de pe masă, apăs pe butonul window și deschid geamul să respir niște aer curat de dimineață. Ce liniște-i afară! Orașul e așa de silențios de când toată lumea are maşini electrice… Și mai curat! Şi mai uşor de locuit. Iar electricitatea s-a ieftinit atât de mult… Asta înseamnă e-Mobility! A fost una dintre soluțiile ecologice, ieftine și eficiente pentru  problemele grave cu care planeta se confrunta prin anii 2000-2020 din cauza poluării excesive. Emisii de carbon zero, poluare a aerului zero, zgomot aproape zero.

Zâmbesc și inspir adânc o gură de aer curat. Ce frumos e afară! Totul e verde crud. Ah, ce-mi place verdele de primăvară și ce frumos au amenajat grădina de pe blocul de vizavi! Iau din nou telecomanda și din 2 mișcări de deget schimb pereții lcd din camera pe modul morning. În dimineața asta vreau să fiu într-o pădure tropicală, să-mi cânte păsărelele. Mai vreau și o cascadă. Și niște fluturași. Apăs pe butonul “tropical” și gata! Sunt în junglă!

După ce mi-am creat mediul propice pentru trezire, mă gândesc să mă și hrănesc. Mi-e foame! Il pun pe Asico, robotul meu, să-mi prepare o salată de fructe tropicale. Extra ananas și mango să fie! În acest timp mă gândesc să-mi verific agenda. Apăs butonul din stânga mea și-mi apare holograma cu agenda. Oh, azi e duminică, am uitat, nu am prea multe de facut. Cumpărături, curățenie și poate ies puțin să mă relaxez la grădina suspendată de la Unirii sau la spațiul verde de recreere din smart mall-ul Berceni.

Ma uit în frigider să văd ce-aș mai avea nevoie. Găsesc niște resturi de mâncare mai vechi și le duc în bucătărie la bazinul cu pești. Sistemul ăsta de reciclare cu pești pentru bucătarie și mașinile electrice cred că sunt cele mai bune invenții ale omenirii din ultimul timp. Ce imprimante 3D pentru cumparaturi?! Ce holograme, roboți și roboței… Reciclare nene, pentru că stăteam foarte prost la capitolul ăsta, multă mâncare aruncată, multă risipă. Și mașini electrice! Îmi amintesc acum 15 ani ce poluat, prăfuit și zgomotos era Bucureștiul și acum cât de schimbat e! Bine… și Asico e o super invenție, mă  ajută foarte mult, mai ales la curățenie.

Îl pun pe Asico să-mi facă  cumpărăturile de la E-Market. Dar parcă aș vrea niște legume și fructe proaspete și bune, mai bine nu-l mai pun pe el sa-mi cumpere pentru că iar îmi ia de la 3D Market produsele alea proaste scoase la imprimanta 3D. Îmi cumpără mereu de la ei pentru că sunt ieftine. Mai bine mă duc eu la eco-ferma pe verticală de la Universitate și mi le culeg singură. Asistenții robotizați mă  vor ajuta să găsesc exact ce vreau. Apoi mă opresc la grădină la Unirii o oră și pe urmă mă-ndrept spre casă. Îl pun să-mi ia doar o pizza eco pentru prânz, cu prosciuto și rucola eco și-l programez să facă curățenie până mă-ntorc. Mă pregătesc să plec. A… să nu uit să-ncarc mașina!

În drum spre eco-fermă, mă opresc la stația de încărcare de la Piața Sudului și-mi alimentez mașina. Scanez e-smart-ul să platesc și-mi continui drumul. Ajung la fermă și-mi culeg din grădină niste roșii, castraveți, ceapă, gulii, apoi mă duc în livadă și-mi culeg niște portocale, banane, avocado și kiwi.

Un robot mă ajută să duc cumpărăturile la mașină.

Ajung la Unirii și înainte să mă opresc la relax place, mă gândesc să-mi iau niște pantofi noi. Intru în magazinul de încălțăminte, îmi scanez picioarele, selectez modelul dorit și soft-ul îmi scoate la imprimanta 3D perechea de încălțăminte dorită. Mă super relaxez în grădina suspendată timp de o oră și mă-ndrept spre casă. Primesc o notificare de la Asico că trebuie să sosească pizza.

Ajung acasă. O dronă mă așteaptă cu pizza. Îmi bag mașina în garaj și preiau comanda. Intru în casă. Curățenie lună! Asico a făcut o treabă bună. Good boy! Mănânc și mă bag la un film 10D. Apoi somnul de frumusețe. Diseară poate o plimbare.

Seara după 7 ies pe afară cu e-trotineta. Îmi place foarte mult să mă plimb seara pe aleile din eco-cartier printre arborii luminiscenți. Și stâpii-arbori de iluminat sunt iarăși o invenție grozavă pentru economisirea energiei pentru că acești arbori își produc propria energie și luminează. Multe lucruri s-au schimbat în bine dupa anii 2030, mă bucur că omenirea s-a trezit și a devenit conștientă de problemele de mediu și a acționat repede și eficient împotriva poluării și a risipei resurselor. E-mobilitatea a fost cel mai bun plan pentru a răspunde la criza globală provocată de creșterea amprentei de carbon. Viitorul a-nceput deja! De câțiva ani chiar… și arată bine.

Dau câteva ture prin e-cartier, apoi mă duc acasă. Scanez dulapul și-mi aleg o pijama roz cu ursuleți. Asico mă aștepta cu ceaiul gata făcut. Dau pe modul summer night și tavanul mi se schimbă într-un cer plin de stele cu lună plină, iar pe pereți văd marea și o plajă. Luna se oglindește în apa mării. Îmi pun și niște sleep music și mă bag la culcare.

Might as well jump. Jump!
Might as well jump
Go ahead, jump. Jump!
Go ahead and jump

(Van Halen – Jump)

Oprește-te! La naiba! Vreau să dorm! Opresc alarma și mai moțăi un pic până sună iar. Jump! Go ahead, jump! Jump! O mai opresc de vreo 3 ori până să mă trezesc. Mă duc la baie și mă spăl pe față. Ce bine dormeam și ce frumos am visat… Frumos dar ciudat vis, părea totul atât de real. Deschid geamul și trag aer adânc în piept. Încep să tușesc. Un miros pestilențial de gunoieră îmi mută nările. Ciorile și pescărușii dau târcoale blocului și se așează pe blocul de vizavi. (Unde-i grădina din vis?) Claxoane, sirene, forfotă pe străzi. Închid geamul. Să-mi pun niște muzică revigorantă de dimineață. (Unde-i pădurea tropicală?) Eh, c’est la vie, las’ că  nu-mi mai bag muzică revigorantă ci o muzică relaxantă cu ciripit de păsărele și susur de apă.

Mă uit la sacul de la ușă. Of, săptămâna asta trebuie să-mi fac timp să ajung neapărat la centrul de colectare ca să duc plasticele și aluminiul ăla la reciclat. Când oare în secolul ăsta o să avem și noi în fața blocului containere de reciclat? Poate în 2040. (Unde-i bazinul cu pești???) Las’ că pun resturile alea de carne pe pervaz să le mănânce ciorile și pescărușii. Iar resturile de legume le duc în weekend în Tineretului la rațe.

Trebuie să fac neapărat curat, e dezastru în casă! (Unde-i Asico?) 😦 Diseară după job să mă opresc și la Mega sa fac cumpărături: niște cartofi din Egipt și roșii de plastic din Olanda.

Îmi pregătesc micul dejun, niște lapte cu cereale, beau un ness și plec la muncă. Din autobuzul în care stau sardinată văd pe geam un Mercedes electric și-mi amintesc de visul de azi-noapte. Ciudat vis, îmi zic din nou. Cred că mă uit prea mult la filme SF. Și totuși nu e chiar așa SF, nimic din ce-am visat nu e imposibil și parcă nici departe nu suntem de așa ceva (zice Optimista din mine). Pesimista îi dă replică: “Da, da, poate în alt mileniu și oricum nu mai apuci tu vremurile alea.”

Optimista: Hei, suntem deja în era e-mobilității! Societatea a început deja să îmbrățișeze acest concept. Tocmai am văzut pe geam o mașină electrică și nu e singura doar. Mașinile electrice se fabrică de ceva timp, iar popularitatea lor crește de la o zi la alta. Se înregistrează vanzari auto din ce în ce mai mari pe piața mașinilor electrice.

În luna iunie, Mercedes-Benz va lansa noul SUV electric Mercedes-Benz EQC, marcând, astfel, intrarea într-o nouă eră a conceptului de e-Mobility. Noul SUV va fi primul membru din familia EQ, o nouă clasă de autoturisme Mercedes-Benz propulsate în proporție de 100% electric. Intrarea brandului Mercedes-Benz într-o nouă eră a e-Mobilității coincide cu aniversarea Auto Schunn, partener autorizat Mercedes-Benz, care sărbătorește 25 de ani de activitate pe piața auto din România.

Mașinile electrice o să fie la putere! Deci… despre ce vorbim?

Și hei, sunt sigură că tehnologia va evolua enorm și că vor fi invenții nemaipomenite. Nu vezi câte faci acum cu un singur click? Sau cu telefonul? Aproape orice. Ai fi crezut acum 20 de ani că se poate așa ceva? Computerele sunt din ce în ce mai bune, vor ajunge să ne fie superioare. Deja sistemul IBMWatson pune diagnosticul de cancer cu o acuratețe de 4 ori mai mare decat diagnosticele formulate de  medici. Calculatoarele vor fi din ce în ce mai rapide și mai inteligente apropiindu-se de inteligența umană. Și sper ca acest aspect să ne ajute în procesul evoluției. Sper ca medicina să evolueze și să se găsească leac pentru cancer și alte boli incurabile. Deja se vorbește de câteva zeci de markeri care vor da verdicte în diverse boli, se vorbește de organe bionice și de Tricorder X care analizează prin smartphone retina, mostra de sânge și respirația. Cine știe, poate că omul va ajunge să trăiască mai mult, va fi super dezvoltat, longeviv și dotat cu extra simțuri. Totu-i posibil.

Visez la o planetă mai curată și visez la un viitor luminos în care lumea va fi un loc mai bun, un loc în care să fim cu toții uniți, să ne ajutăm reciproc și să evoluăm frumos. Iar pentru a spera la viitor, trebuie să ne gândim în primul rând cum să protejăm planeta. Avem nevoie de educație, de legi care să fie respectate, de ecologizare.

Și mai sper la un viitor luminos pentru țara mea. Până-n anul 2040 vreau și sper ca economia României să crească semnificativ și condițiile de trai să se îmbunătățeasca. Natalitatea să crească, iar cei plecați în afară să se întoarca în țară. Să fie multe locuri de muncă plătite bine, la nivelul țărilor  europene. Până-n 2040 visez că România va eradica sărăcia și corupția, va reîmpăduri și va opri defrișările, va îmbrățișa total conceptul de e-mobility și va fi o țară verde. O țară verde pentru prosperitate.

Articol înscris la Spring SuperBlog 2019, proba nr.2, sponsor Auto Schunn

 

 

Advertisements

3 comments

  1. Frumos! Nici nu m-aș fi așteptat să fie înscris în SuperBlog. Textul te plimbă silențios, întocmai ca o mașină electrică. Sper ca Auto Schunn să aprecieze. Așa cum ecologistul din mine și cititorul versat care mă pretind, au făcut-o deja.

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s