Ce mai vizităm pe lângă București: Mănăstirea Carmelitanilor desculți

Mănăstirea Părinților Carmelitani Desculți am descoperit-o întâmplător pe net, nu știam, nu auzisem de ea și cum e aproape de București, am dat o fugă într-o sâmbătă ca s-o văd. Este un lăcaș de cult deosebit care a ajuns să fie cunoscut și în străinătate pentru arhitectura sa impresionantă și se află în județul Ilfov, comuna Snagov, sat Ciofliceni.

La Ciofliceni am ajuns cu un maxi-taxi pe care l-am luat din Piața Presei, 444 dacă mai țin eu bine minte; în orice caz puteți întreba șoferii de microbuze ce mașină ajunge acolo. Sunt vreo 30 de km până la Ciofliceni, mănăstirea este aproape de șosea, iar șoferul vă poate lăsa chiar în fața acesteia.

Mănăstirea nu se poate vizita la orice oră, doar dimineața între orele 8.00 și 12.00 și după-amiaza între orele 15.00 și 19.00, zilnic. Am ajuns după-amiaza acolo și până să reușim să intrăm ne-am plimbat puțin în jurul ei căci ușile erau închise. Într-un final ne-a văzut un părinte și ne-a deschis. Am făcut turul mănăstirii la interior, am văzut curtea interioară, am cumpărat câteva lucruri (o carte scrisă de Papa Francisc, o lumânare în formă de înger confecționată de tinerii de la un centru de persoane cu dizabilități, un magnet cu mănăstirea) și am admirat frumoasa biserică a părinților carmelitani, realizată din lemn lamelar încleiat, cu arcade mari, vitralii şi mozaicuri. Se pare că aceasta a fost catalogată drept „cea mai reuşită, din punct de vedere arhitectural şi teologic, dintre construcţiile religioase moderne din Europa”, de către preotul iezuit Marko Ivan Rupnik, directorul Şcolii internaţionale de artă Centrul Aletti din Roma.

 

Primii Părinţi Carmelitani desculţi au venit în România în anul 2000, comunitatea aparţinând de Provincia italiană din regiunea Veneto. În primii ani au locuit într-un apartament din Bucureşti, iar în 2003 au început proiectul de construire al unui ansamblu mănăstiresc la Ciofliceni. Arhitectura este după un proiect al lui Tudor Rădulescu, care a colaborat cu slovacul Andrej Stepancic, iar lucrările de construcţie au început în anul 2012 şi au fost finalizate la jumătatea lui 2015. Mănăstirea poartă hramul Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel din Țara Sfântă unde s-a născut în secolul al XII-lea Ordinul Fraţilor Preasfintei Fecioare. Un grup de pelerini provenind din Occident s-a stabilit acolo, devenind pustnici și pentru a trăi în ascultarea faţă de Cristos, pe pământul său. În urma cererii lor, Patriarhul Albert le-a dat o normă de viaţă care prevedea, printre altele, construirea unei capele în mijlocul chiliilor, unde fraţii să se reunească pentru Euharistie, iar aceştia au închinat-o Mariei, dorind să fie identificaţi oficial ca Fraţii Fericitei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel. (Ordinul Carmelitan se bucură de două modele: Maica Domnului de pe Muntele Carmel şi Profetul Ilie)

Călugării din Ordinul Carmelitanilor desculţi se dedică îndeosebi vieţii contemplative, îndrumării spirituale, predicării, dar și activităţii misionare. Deviza ordinului este: Zelo zelatus sum pro Domino Deo exercituum, cuvintele Profetului Ilie din Vechiul Testament( „Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot”).

Mai multe informații puteți citi chiar pe site-ul mănăstirii: http://carmelitanisnagov.ro/

Advertisements

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s