Am vizitat Fortul 1 Chitila

Arhiva de Geografie organizează periodic excursii interesante în locuri mai puţin ştiute şi deşi îi urmăresc demult pe facebook şi–mi place ce fac, n-am apucat până acum să merg cu ei în drumeţii. Acum două săptămâni am văzut pe pagina lor că urmează să facă o vizită la Fortul 1 Chitila şi am zis că trebuie să merg neapărat, mai ales că–mi doream foarte mult să exporez forturile din jurul capitalei. Am mai vizitat eu într-o vară o baterie pe la Căţelu, bateria 9-10, dar n-am fost pregătită corespunzător (cu lanternă, bocanci/cizme) pentru că nu ştiam ce-o să găsesc acolo, astfel că nu am putut să vizitez decât foarte puţin la intrare.

Fortul Chitila este primul fort construit în centura de fortificaţii din jurul Bucureştiului şi a fost zidit între anii 1888 şi 1900. Fortăreaţa fusese dotată cu următoarele:
– 3 cupole duble cu tunuri de 15cm Montlucon şi St Chamond, md 1891 (n.r. md = mâna dreaptă)
– 2 cupole simple cu obusier de 21cm Montlucon, md 1891
– 5 turele cu eclipsă tip Gruson, md 1891
– 13 tunuri de flancare Gruson şi Hotchkiss calibru 53 mm.

A fost dezarmat în 1916.

Fortul se află în localitatea Chitila, la 9 km de Bucureşti. Noi am mers acolo cu un tren regio şi am ajuns în gara Chitila în 12 minute. De acolo am mai mers pe jos vreo 15-20 de minute. Am fost un grup de circa 80 de persoane şi înainte de a intra în fort ni s-a făcut o prezentare a acestuia şi un instructaj fiind informaţi cu privire la riscurile vizitării acestuia, respectiv pericolul de a cădea în gol prin diverse spărturi/găuri şi riscul de a te rătăci întrucât fortul seamănă cu un labirint şi are foarte multe încăperi. Nu este recomandată intrarea fără lanternă! De asemenea, trebuie să ştiţi că nu aveţi semnal la telefon.

Fortul este accesibil, iar vizitarea lui ne-a luat în jur de 3 ore, cu tot cu poze şi poveşti.

Recomand vizitarea într-o toamnă târzie, iarnă sau într-o primăvară timpurie când nu există vegetaţie. Vara aproape că nu se vede deloc. Şi pentru că în cea mai mare parte a timpului, fortul este inundat, cel mai bine ar fi iarna, în zile geroase, când apa este îngheţată.

Pe final, câteva lucruri despre sistemul de fortificaţii din jurul capitalei

“Cetatea București” era compusă din 18 forturi și 18 baterii intermediare dispuse în jurul Capitalei, în formă de cerc cu un diametru de 21,5 km-23 km. În prezent au mai rămas 17 forturi și 13 baterii intermediare, restul fiind distruse din cauza unor explozii accidentale ale depozitelor de muniții. Construcțiile sunt interconectate pe latura interioară a inelului de o cale ferată și Șoseaua de Centură a Bucureștilor.

În anii 1866-1882, pe fondul situației tensionate existente în Europa și în relațiile Principatelor Unite cu Imperiul Otoman, s-au întocmit o serie de studii ce subliniau importanța fortificării țării. În 1882 este numită o comisie condusă de generalul Gheorghe Manu, cu misiunea de a alcătui proiectul de fortificare al țării. Din cauza lipsei de experiență în domeniu a ofițerilor români, Carol I apelează la specialiști străini, initial ofițeri germani din Marele Stat major prusian, însa în condițiile agravării crizei diplomatice, acesta alege un specialist dintr-o țară neutră, Henri Alexis Brialmont din Belgia. În 1883 se votează primele fonduri pentru fortificații. La sfârșitul lui mai 1884, Brialmont finalizează planul fortificațiilor, iar lucrările încep în același an, fiind finalizate în 1899.
Sistemul de fortificații al Bucureștiului nu a fost niciodată încercat de război, devenind inutil în fața inovațiilor militare aduse de armata germană la începutul secolului 20.

La momentul actual, sistemul de fortificații se află într-un proces de deteriorare ireversibilă. Majoritatea forturilor și bateriilor de artilerie intermediare rămase, sunt degradate, părăsite, inundate sau ascunse sub vegetație.

Mai multe poze de la Fortul Chitila:

Advertisement