Ce mai vizităm prin Bucureşti: biserici şi mănăstiri vechi

Astăzi despre Biserica Bucur Ciobanu, Mănăstirea Radu Vodă şi Mănăstirea Mihai Vodă. Toate trei sunt situate în centrul Bucureştiului, primele două fiind aflate vizavi una de cealaltă şi sunt monumente istorice.

16358797_1737060686319774_2143022085_n

 

Biserica Bucur, chiar dacă nu este impunătoare, mi s-a părut cea mai frumoasă, tocmai prin simplitatea ei. Deşi se află chiar în buricul târgului şi este flancată de blocurile ceauşiste, când urci scările spre ea, te simţi de parcă ai fi în vârful unui deal, într-un lăcaş izolat de lume.

16359258_1737060579653118_1705527753_n

 

Este considerată cea mai veche biserica din Bucureşti, deşi nu există niciun document oficial care să ateste anul primei ctitorii. Se spune că iniţial a fost construită din lemn (anul este necunoscut), de către Bucur, cel care a dat şi numele capitalei, iar în 1416 a fost reconstruită de Mircea cel Bătrân.

În 2007 când s-a început restaurarea ei, în urmă săpăturilor la fundaţie, s-a găsit o pişanie care susţine povestea ctitoririi, o lespede de piatră care atestă faptul că domnitorul Mircea cel Bătrân a construit în 1416 prima biserică din zidărie, pe locul uneia mai vechi, din lemn, zisă a ciobanului Bucur. În prezent, pişania se află în mijlocul bisericii, sub mochetă.

Bisericuţa se află pe strada Radu Vodă. De la Unirii, mergeţi pe Bulevardul Dimitrie Cantemir şi prima stradă la stânga este Radu Vodă. Mai mergeţi circa 300-400 de metri şi pe stânga, daţi de Biserica Bucur Ciobanu.

16358495_1737060702986439_1952291623_n

16295863_1737060636319779_129856246_n

 

 

 

 

16295917_1737060669653109_2103493190_n

16295917_1737060669653109_2103493190_n

16344111_1737060652986444_1701748621_n

 

Este o biserică mică şi simplă, învăluită în mister prin poveştile şi legendele despre originea ei şi toate acestea îi dau un farmec aparte. 33 de trepte din piatră de rău duc către bisericuţa lui Bucur. La interior este văruită în alb, iar o parte din icoane sunt aduse din Basarabia, de pe vremea când era sub ocupaţie rusească. Comuniştii au vrut s-o dărâme, dar n-au făcut-o până la urmă pentru că toate fetele oamenilor importanţi din partid voiau să se mărite aici.

16296157_1737060709653105_1275980756_n

16295267_1737060716319771_1245691121_n

 

 

În trecut biserica se afla pe acelaşi deal împreună cu Mănăstirea Radu Vodă. La mijlocul secolului XVIII dealul a fost împărţit în două datorită unor lucrări edilitare, astfel că în prezent cele 2 lăcaşuri de cult se află pe două ridicături de pământ despărţite de o stradă. Mai multe despre Biserica Bucur Ciobanu găsiţi pe wikipedia.

16343599_1737060089653167_1415191033_n

 

Vizavi de micuţa biserică a lui Bucur, se află Radu Vodă, o mănăstire mare, impunătoare, unde se strânge puzderie de oameni la sărbători. Şi această a scăpat de planurile de dărâmare a comuniştilor. Veche de aproape patru secole şi jumătate, Mănăstirea Radu Vodă cu hramurile Sfânta Treime şi Sfântul Ierarh Nectarie al Eghinei, a fost ctitorită de voievodul Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) şi doamna sa, Ecaterina, pentru a mulţumi lui Dumnezeu că i-a dăruit victoria în lupta pe care a dat-o pe aceste locuri împotriva lui Vintilă-Vornicul şi Dumbravă-Vornicul. Voievodul a ridicat-o cu gândul de a fi Mitropolia Capitalei, iar la vremea întemeierii, purta numele Sfânta Troiţă. În 1595, aşezământul cade în mâinile turcilor, iar Sinan Paşa o fortifică cu palisade, cu valuri de pământ şi cu bastioane. După victoria marelui voievod Mihai Viteazu din 1595, Sinan Paşa se retrage nu înainte însă de a distruge toate fortificaţiile pe care el însuşi le ridicase şi de a dărâma până în temelie şi Mănăstirea Sfintei Troiţe.

 

Abia în 1614, voievodul Radu Mihnea (1601-1602, 1611-1616, 1620-1623) începe reconstrucţia, păstrând planurile şi elevatia edificiului de origine. Biserica este cunoscută de atunci sub numele ctitorului. Mai multe despre Mănăstirea Radu Vodă pe wikipedia sau pe site-ul mănăstirii.

16358809_1737060122986497_2093336620_n

16343670_1737060399653136_1418314962_n

16359023_1737060202986489_1802150298_n

16343863_1737060592986450_1029396466_n

 

Mănăstirea Mihai Vodă, ctitorie a lui Mihai Viteazu, este printre cele mai vechi construcţii din Bucureşti păstrate până-n ziua de azi, fiind inclusă pe Lista monumenteleor istorice din România. A fost zidită în anul 1594 de voievodul Mihai Viteazul, pe vremea când era ban al Olteniei şi aşezată în centrul unei incinte înconjurate cu ziduri, sub forma unei cetăţi, pe locul unei bisericuţe de lemn din secolul al XV-lea, construită de către Vlad Dracul. Unele documente din 1433 numesc Biserica Sf. Niculae sau Sfântul Nicolae din Palcov. Între anii 1558-1559 aflându-se în ruină, bisericuţa este refăcută de jupâneasa Caplea din Stăneşti, urmaşa a boierului Mogoş, mătuşă a boierilor Buzeşti. Mai multe despre istoric/legende/cronologie citiţi pe wikipedia.

16358721_1737059399653236_1839846373_n

 

De-a lungul timpului, complexul mănăstirii a suferit mai multe transformări, fiind reşedinţă domnească, spital militar, şcoală de medicină, Arhivele Statului. Este una din bisericile care a supravieţuit lui Ceauşescu, fiind salvată şi aceasta de la demolare, cu preţul mutării de pe Dealul Spirii în locul în care se află astăzi (Stradă Sapienţei, nr. 35), ascunsă printre blocuri ca alte biserici. De la Parcul Izvor, după Bulevardul Liberatii, mergeţi pe Splaiul Independenţei spre Unirii, faceţi a doua la dreapta şi daţi de mănăstire (e un Springtime acolo).

16343832_1737059312986578_1135035220_n

16295992_1737060079653168_1044104209_n

16295811_1737059626319880_285628397_n

16295324_1737059742986535_2108026108_n

Mănăstirea Mihai Vodă a fost şi un important sit arheologic. În incinta complexului mănăstirii, în centrul curţii, se găsea un sit arheologic geto-dacic, vechi de peste 3.000 de ani compus dintr-o vatră, numeroase vase precum şi alte vestigii.

Din complexul Mănăstirii Mihai Vodă a făcut parte şi Biserica Albă – Postăvari (ca metoc al mănăstirii), care a fost construită în 1596, reconstruită în 1856-1857 şi apoi demolată în 1984. În prezent, din întreg ansamblul mănăstirii s-au mai păstrat doar biserica şi o clopotniţă.

Întreg istoricul pe site-ul mănăstirii.

16296121_1737059612986548_1031604164_n

16296099_1737059429653233_20525450_n

Advertisements

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s