Experienţa cu Credit Europe Bank, cea mai nesimţită bancă

 

Sfătuiesc pe cei care citesc acest articol să evite clica de cămătari de la Credit Europe Bank. Nu vreau să arunc cu noroi prin ce voi scrie aici, doar voi povesti experienţa mea cu cea mai nesimţită şi profitoare bancă cu care am avut de-a face. Din fericire, am încheiat socotelile cu ei acum câteva luni şi mă simt un om liber. Da, un om liber, uşurat şi fericit! :))) Nu credeam că poţi să ai sentimentele astea după ce scapi de o bancă. 🙂

Credit Europe Bank…

You-suck

Nu am avut un credit foarte mare, nu mi-am pierdut casa, dar a fost o perioadă în care nu îmi mai permiteam să plătesc ratele (din cauza dobânzilor şi comisioanelor şi taxelor de administrare conturi foarte nesimţite!) şi am încercat să discut cu ei, să mi se facă o reeşalonare (vara trecută). Răspunsul angajatului băncii de la sucursala Obor (nu-i mai reţin numele), un domn la vreo 40 de ani, cred, grosolan, cu o moacă care, sincer, îmi dădea fiori: “Dacă aţi putut plăti până acum şi văd că nu prea aţi întârziat (zice el, uitându-se în calculator), cred că puteţi plăti şi în continuare.” Rămân mută pentru câteva clipe, după care încerc să-mi găsesc cuvintele şi îi explic ce şi cum, de ce nu mai pot, îi pun pe foaie toate cheltuielile mele şi ce-mi spune: “Îmi pare rău, nu se poate!” Deci, nici măcar să-mi zică “staţi aşa, să vedem, să mai discutăm, să analizăm situaţia”, nimic. M-am ridicat şi am plecat. După 2 luni de zile, nu mi-am mai plătit ratele pentru că n-am mai putut şi-am reuşit la sfârşitul iernii să achit datoria şi să scap de ei.

Cât despre angajaţi (şi aici mă refer la toţi din call center, recuperare datorii, sucursalele Crângaşi, Obor, Anchor Plaza, Plaza Mall), sunt prost crescuţi, lipsiţi de omenie şi cred că sunt angajaţi după anumite criterii: nesimţire, tupeu, “care ştie să intimideze mai tare omul”. Ultima experienţă neplăcută cu ei, atunci când am semnat contractul de închidere, după ce am achitat datoria, a fost la sucursala din Plaza Mall, cu o doamnă brunetă, la vreo 30 şi ceva de ani, sictirită şi prost crescută. Îi dau “bună ziua”, nu zice nimic. Ok. Îi spun ce vreau, îmi cere buletinul, i-l dau, se apucă să facă nu ştiu ce, nu-mi zice că mai durează şi stau şi aştept… aştept… uitându-mă la ea, aşteptând să zică ceva. Nimic. După o jumătate de oră, îmi dă să semnez ceva. M-apuc să citesc. Ea îmi arată unde să semnez… ce să zic… tipic Credit Europe Bank, să-ţi vâre hârtii sub nas şi să-ţi arate unde să semnezi, fără să te lase să citeşti. După ce citesc, semnez, îi spun “mulţumesc” şi “la revedere”. Ea… nimic! În plus, nu mă aşteptam să dureze atât o închidere de contract, eu credeam că doar trebuie să trec pe la bancă ca s-o semnez şi s-o ridic, nu să aştept o jumătate de oră, în condiţiile în care cu o lună în urmă, am achitat datoria integral, deja depusesem cererea de anulare contract, cardurile îmi fuseseră distruse şi mi se spusese să trec după 30 zile să iau contractul.

Şi acum voi motiva pe rând de ce consider eu banca asta nesimţită şi profitoare:

– dobânzi, comisioane şi taxe de administrare nesimţite şi modificări ale acestora fără să fii anunţat;

– angajaţi nesimţiţi, tupeişti (la toate sucursalele cu care am avut de-a face), care îţi vâră hârtii pe sub nas şi te pun să semnezi, fără să te lase să citeşti şi mai şi strâmbă din nas când te văd că citeşti, că na, pierd timpul cu tine; angajaţi care nu ştiu să dea “bună ziua”; angajaţi care nu ştiu decât să intimideze omul;

– acte adiţionale în care strecoară diverse: asigurări opţionale de şomaj, invaliditate, etc (fără să te informeze de costuri, te lămureşti tu singur apoi);

– costuri suplimentare în ratele lunare pe care le plăteşti, de care nu afli decât dacă consulţi extrasul de cont şi te miri de ce-s aşa mari ratele;

– carduri blocate fără să fii anunţat;

– ameninţări telefonice, scrisori acasă, ameninţări cu executare silită;

– lipsă de comunicare şi transparenţă.
Pe scurt: Bătaie de joc! La Credit Europe Bank eşti tratat ca un gunoi.

Advertisements

2 thoughts on “Experienţa cu Credit Europe Bank, cea mai nesimţită bancă

  1. E parfum pe lângă Euroline. Telefon luat în 2006 cu 600 Ron, plătit în fiecare luna pana în 2009. Apoi impas financiar.

    Amenințări telefonice, scrisori acasă , tot tacâmul.

    Reluat plata în 2010. De plata 3200 Ron.

    Scrisori peste scrisori. Amenințări cu procese, din partea mea , de data aceasta.

    Rezultatul: reeșalonare și transformare în credit de nevoi personale cu rate fixe timp de doi ani.

    Atunci când am scăpat parcă mi s-a luat un pietroi de pe umeri.

    Greu cu băncile!!!!

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s