Leurda, planta miraculoasă: beneficii pentru sănătate şi câteva reţete

12042715_1352446384781208_5517528520425699570_n

Pentru că tot e vremea ei (încă), am vrut să-i dedic un articol acestei plante miraculoase şi să postez şi o reţetă făină cu leurdă: pesto de leurdă. Numită popular usturoiţă sau usturoi sălbatic, pentru că frunzele şi tulpina au un miros şi un gust puternic de usturoi, leurda este o plantă de talie mică, cu frunze cărnoase, de un verde puternic, care face nişte flori albe mici. De altfel, din punct de vedere botanic, este şi rudă cu usturoiul, numele latinesc fiind Allium ursinum (usturoiul ursului) şi, într-adevăr, imediat ce ies din hibernare, urşii o consumă ca medicament. Apariţia leurdei este semn că, în curând, animalele vor ieşi din bârloguri pentru a se bucura de primăvară.

Leurda este o plantă sălbatică, nu poate fi cultivată, creşte numai în pădurile de stejar, fag sau frasin din Europa Centrală (lunile martie-aprilie) şi până în prezent nu a putut fi aclimatizată în nici o altă regiune.

1236584_1333104163382097_5284882568083129777_n

Efectele sale terapeutice asupra inimii şi a vaselor de sânge, asupra digestiei, asupra sistemului imunitar şi endocrin sunt uimitoare, fiind considerată mai puternică decât usturoiul întrucât creşte liberă, nefiind influenţată de om şi păstrându-şi astfel însuşirile cu care a fost înzestrată de la mama-natură.

Afecţiunile vindecate de leurdă: hipertensiune arterială (substanţele active conţinute de leurdă au efecte vasodilatatoare şi ajută la menţinerea în limite normale a presiunii sanguine), boli cardiace (aritmie, ischemie, tahicardie) şi ateroscleroză asociate unor valori ridicate ale colesterolului (leurda este bogată în adenozină, substanţă care are un rol esenţial în reducerea colesterolului), tromboflebită şi trombozele în general (printre cele mai puternice efecte fluidifiante sanguine şi antiagregante plachetare), sechele după accidentul vascular, prevenindu-l în acelaşi timp, oprirea procesului de îmbătrânire (neutralizează radicalii liberi din sânge, cu efecte de relansare a activităţii endocrine, prevenind sclerozarea vaselor de sânge şi favorizând circulaţia cerebrală), reumatismul.

De asemenea, leurda (mai ales sucul) are puternice efecte depurative, fiind eficientă şi în tratarea sclerodermiei, psoriazisului, acneei şi în general a bolilor de piele ce apar ca urmare a intoxicării organismului. Întăreşte sistemul imunitar şi are proprietăţi antitoxice puternice înlăturând efectelor nocive ale nicotinei şi gudronului din ţigări.

În afecţiunile amintite mai sus se recomandă atât consumul leurdei proaspete în salate, cât şi sucul proaspăt de leurdă băut dimineaţă pe stomacul gol sau tinctură de leurdă, în cure de 2-3 luni.

Primăvară aceasta am tot fost prin pădure să culeg leurdă, astfel că nu mi-a lipsit din casă. Mi-am făcut şi fresh de leurdă, deşi e destul de înţepător (îi mai atenuez gustul cu salată verde sau cu măr verde), am făcut salate, mâncare, supe creme. Ultima dată am cules atât de multă, încât nu mai ştiam ce să fac cu ea, dar am găsit pe facebook, la o prietenă, o reţetă şi cum aveam în casă toate ingredientele, am şi trecut la treabă. Acum mai am puţină leurdă, am păstrat-o pentru salate şi sucuri.

Reţeta e un pesto de leurdă care se face foarte uşor şi rapid. Pentru un borcan de 400 aveţi nevoie cam de 200 gr. leurdă, 100 ml ulei de măsline, 50 gr. nuci şi sare. Se pun toate ingredientele în robot sau se pasează cu blenderul, până se transformă în pastă. Se pune în borcane şi se ţine la frigider, consumându-se în 2 luni. Sau dacă vreţi să vă bucuraţi de gustul leurdei şi la iarnă, puneţi-o în caserole la congelator. În borcane se ţine mereu ulei de măsline deasupra.

12957276_1361088237250356_1465240361_n

12966569_1361088250583688_511445756_n

Pesto de leurdă îl puteţi folosi la paste, pizza, ca sos la diverse preparate. Eu am făcut cu paste şi puţin parmezan ras deasupra, un deliciu.

În salate eu o consum cu salată verde, ridichi, untişor, păpădie sau cu brânză, roşii, câteva felii de ou. O mai pun în sandwich-uri.

Mâncarea scăzută de leurdă se face ca şi spanacul sau ştevia, cu o ceapă călită, mirodenii, deşi îşi cam pierde din proprietăţi prin fierbere. Supa cremă la fel şi se pasează apoi cu blenderul, apoi se subţiază după preferinţe cu apă rămasă de la fierbere. Mai puteţi face orez cu leurdă. Leurda o căliţi 2-3 minute în ulei şi o serviţi alături de orez. Sau ce vă mai trece prin cap, poate fi consumată cu atâtea mâncăruri.

Posted on 6 April 2016, in Bucatareala, Recomandari and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: