Ce mai vizităm în Bucureşti: Templul Coral

12223_1334474133245100_7460269150125697664_n

Am trecut de atâtea ori pe lângă el, admirându-i solemnitatea, fără să ştiu că se poate vizita, până într-o zi când mi-a sărit în ochi un afiş pe care scria “Vizitare”. Intrarea costă 10 lei, este deschis zilnic şi primeşti şi explicaţii de la ghidul care te însoţeşte.

Templul Coral se află în centrul capitalei, zona Unirea, pe strada Sf.Vineri, nr.9. A fost construit între anii 1864-1866, pe o suprafaţă de 448 mp, în stil arhitectural mauro-bizantin şi figurează pe lista monumentelor istorice din Bucureşti, fiind cel mai mare lăcaş evreiesc de cult de la noi din ţară.

10301453_1334477309911449_4613200918635248129_n

12115824_1334477209911459_4206182205855182029_n

1426239_1334474106578436_8792112588750128044_n (1)

735139_1334477276578119_3186556741377882016_n

940985_1334476096578237_6964271154192559403_n

10338236_1334477219911458_2146489682633063240_n

12814455_1334475143244999_5613732379153479659_n

1618541_1334477256578121_2750247931004141237_n

Ideea ridicării sinagogii a apărut cu mult timp înainte de 1864 şi i-a aparţinut unuia dintre liderii organizaţiei “Comunitatea Culturii Israelit Modern” din Bucureşti – Isaac Leib Weinberg, care a venit cu propunerea de a ridica o sinagogă spectaculoasă după modelul celor din Viena, Dresda sau Paris.

În aprilie 1857, comunitatea evreilor a achiziţionat terenul pentru construirea sinagogii, în mahalaua Stelei, astăzi Sfânta Vineri. Planul arhitectural al templului a fost realizat de către arhitecţii vienezi I. Enderle şi Gustav Freiwald, care s-au inspirat după modelul Sinagogii Tempelgasse din Viena. Lucrările efective au început abia în anul 1864, iniţiate fiind de Asociaţia pentru Construirea Templului, la a cărei conducere se afla Iacob Loebel, şef al Băncii Otomane din Bucureşti şi s-au finalizat la începutul anului 1866.

În urma protestelor naţionaliştilor români împotriva legii acordării cetăţeniei române evreilor, ce urma să fie inclusă în Constituţia din 1866, templul a fost incendiat şi pagubele uriaşe. Templul a fost restaurat (însuşi Carol I a contribuit cu bani) şi a fost inaugurat în data de 6 iulie 1866, în prezenţa reprezentanţilor guvernului şi diplomaţilor străini. Ceremonia a fost susţinută de rabinul reformist Antoine Levy.

Lya Benjamin, istoric din Bucureşti povesteşte: “Până atunci, în România, evreii nu primiseră dreptul de a avea cetăţenie română, în ciuda eforturilor în această direcţie. De aceea, scopul era să se construiască un templu monumental care să arate şi importanţa şi vizibilitatea acestei comunităţi”. Cu toate acestea, în România, evreii au fost nevoiţi să mai aştepte până în anii ’20, până li s-a acordat cetăţenie românească.

De-a lungul timpului, templul a suferit diverse modificări ale stilului arhitectural atât la exterior, cât şi la interior, precum adăugarea unor contraforţi la exterior şi construirea unui al doilea nivel al galeriei şi a unei noi aripi, pe două etaje, în 1932. Tot în acea perioadă au fost înlocuite şi decoraţiile care ajunseseră într-o stare de degradare.

5470_1334476323244881_1123188477750445909_n

10561722_1334477329911447_5762906691014548844_n

În perioada comunismului, Ceauşescu a intenţionat să distrugă acoperişurile sacrale din ţară. În Bucureşti, planul lui de a construi un nou cartier, a distrus multe sinagogi şi lăcaşe de cult, fără să ţină cont de faptul că mulţi oameni erau relocaţi cu forţa şi erau distruse astfel mărturii ale Bucureştiului vechi. Chiar dacă a scăpat de demolare, sinagoga mare (Templul Coral) n-a scăpat de marginalizarea urbanistică, acesta fiind înconjurată din trei părţi de blocuri socialiste şi devenind inaccesibilă văzului. Privind-o din spate, nici nu-ţi dădeai seama că este o sinagogă. Şi în prezent, situaţia este aceeaşi.

12223_1334474133245100_7460269150125697664_n

Templul Coral este prevăzut cu subsol, parter şi două etaje. Are o lungime de 32 de metri, lăţime de 14 şi înălţime de 32 metri. Pe faţada fragmentată a templui se disting două tipuri de culori, în registrul superior fiind decorat cu rozete. Cornişa se termină în 6 turnuri pinaclu, frumos decorate cu arce şi colonete, iar interiorul sinagogii este împărţit în trei nave. La parter se află o sala de conferinţă şi festivităţi, o cameră pentru slujitorii sinagogii, iar la etaj au fost amenajate un muzeu, o arhivă şi o blibliotecă.

10259782_1334474756578371_83528878116486151_n

10329245_1334474269911753_143284875775471015_n

10154167_1334474716578375_604904963428560202_n

12552951_1334474183245095_2107209518948073066_n

1609658_1334474159911764_4447444079479910795_n

1896721_1334475019911678_6196036609944950284_n

734646_1334474636578383_476861654863065847_n

11885219_1334474606578386_1985713186089330706_n

 

Faţada cărămizie a fost recent renovată, iar în interior încă se mai lucrează la restaurare.

1530405_1334475186578328_7845271682485147115_n

În anul 2010, Templul Coral a fost înscris pe lista monumentelor istorice ale Bucureştiului. Iar în zilele noastre, pe lângă faptul că este lăcaş de cult, templul găzduieşte concerte şi evenimente cu invitaţi de seamă din ţară şi de peste hotare.

1377492_1334475129911667_8210949370220087428_n

1915262_1334475979911582_8172388247533364335_n

Orarul de  vizitare: Luni – Joi, orele 9-15; Vineri şi Duminică, orele 9-13.
5470_1334474966578350_3955053471423393793_n
10300297_1334475506578296_342992015565496814_n
12814753_1334475083245005_343452033799602004_n
P.S: Citeşte şi articolul meu despre Muzeul Holocaustului din Bucureşti: https://chestiuniserioase.wordpress.com/2012/03/03/memorialul-martirilor-evrei-muzeul-holocaustului/

 

 

 

 

 

 

 

Advertisements

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s