Cea mai bună brânză din lume

Legenda spune că un nomad arab care transporta lapte prin deşert, într-un stomac de animal, a văzut cum laptele s-a separat în brânză şi zer şi asta s-a întâmplat datorită cheagului din stomac şi practic aşa, a fost descoperită brânza. Nu se cunosc cu exactitate originile brânzei, se pare c-ar fi undeva prin Orientul Mijlociu sau Asia Centrală, între anii 8000 şi 3000 î.e.n, cert este că aceasta este un aliment străvechi, iar dacă nu ştiaţi, aflaţi că, arta preparării brânzei şi a diverselor soiuri de brânzeturi este mult mai veche decât arta scrisului.

Tuturor ne place brânza. Pentru că e gustoasă, pentru că e sănătoasă, pentru că e o importantă sursă de calciu, proteine şi fosfor. Sunt atâtea sortimente de brânzeturi, sute chiar, toate diferite, atât la gust cât şi ca aspect şi textură. Sunt volubile şi versatile şi le consumăm aproape zilnic, ba cu roşii, ba cu ouă, în omletă, cu cartofi prăjiţi, în salate,pizza, paste, în prăjituri şi în câte şi mai câte preparate. Un adevărat răsfăţ culinar este consumarea brânzeturilor cu vinuri, şampanii reci, bere sau cidru.

branza

Spuneam un pic mai înainte că în lume sunt câteva sute de tipuri de brânzeturi. Dar ce le face să fie diferite aceste sute de tipuri? În primul rând, modul de preparare şi aromele, apoi aspectul şi textura. Se folosesc diverse specii de bacterii şi de mucegai, niveluri variate de grăsime în lapte, timpii de maturare iarăşi diferă. Se aplică diverse tratamente de pregătire şi procesare: saramurare, spălarea mucegaiului. Desigur că şi materia primă este diversificată, sunt mai multe rase de vaci, oi sau alte mamifere de la care se preia laptele. Cea mai scumpă brânză este cea de elan care se prepară în Suedia, perioada de producţie fiind foarte scurtă, din iunie până în august; preţul pentru un kilogram de brânză de elan poate ajunge şi la 1000 de dolari.

Unele brânzeturi se obţin prin închegarea cu acizi, precum oţetul sau sucul de lămâie, altele cu bacterii şi prin adăugarea cheagului, cheagul fiind o enzimă obţinută din stomacul viţeilor dar care în prezent este produs tot mai mult în laborator (este vorba de cheagul vegetal extras dintr-o specie de ciulini din familia Cynara, de provenienţă mediteraneană).Consumăm brânzeturile crude sau gătite, topite, singure sau în combinaţie cu alte ingrediente şi sunt de mai multe feluri în funcţie de laptele folosit (de vacă, de oaie, capră, bivoliţă, iapă, cămilă sau iac), în funcţie de consistenţă (moi, tari sau semi-tari), în funcţie de grăsime (slabă, semigrasă, grasă şi foarte grasă) şi în funcţie de procesul de obţinere (cu mucegai în exterior, cu mucegai în interior, brânzeturi frământate, opărite sau în saramură). Şi avem: Mozzarella, Parmezan, Mascarpone, Brie, Gouda, Provolone, Leerammer, Roquefort, Pecorino, Nasal, feta, Caprino, Chevre, Montrachet, Urda, Emmenthaler, Ricotta, Cottage, Halloumi, brânză în burduf, cheddar şi câte şi mai câte (am enumerat câteva dintre cele mai cunoscute şi cumpărate).

cheese

Eu sunt o gurmandă de fel şi un mare fan brânză (brânză de orice fel). N-aş putea spune clar care este preferata mea, pentru că sunt atât de diferite… Dar aş putea spune că brânza noastră de stână nu se compară cu nici o altă brânză din lume. Fac ciobanii noştri o brânză aşa bună… o minunăţie! Gustul ei desăvârşit este dat în mare parte de meşteşugul din moşi strămoşi şi de transhumanţă. Din păcate, concurenţa produselor de import şi a celor din fabricile autohtone, precum şi munca grea, i-au determinat pe ciobani să abandoneze transhumanţa. Începând cu mulsul şi până la închegarea laptelui e un întreg ritual şi multă multă muncă. Parc-o văd pe bunica din Ardeal, cum stătea ea frumuşel pe un scăunel şimulgea capra sau vaca şi jeturile de lapte curgeau în găleata de tablă veche de când lumea. Aşa fac ciobanii noştri, de două ori pe zi, se aşează pe scăunele şi în linişte, timp de 1-2 ore mulg oile… zeci, poate chiar sute de oi. Şi se spune că mulsul oii este mai dificil decât mulsul vacii. După ce sunt umplute găleţile de tablă, acestea sunt mutate în bidoane de aluminiu. Laptele merge apoi la strecurat prin tifon şi este închegat. Cheagul fie se cumpără din farmacii, fie îl fac ciobanii din rânză de miel. După ce s-a transformat laptele-n brânză, se scurge zerul, brânza e tăiată în bucăţi mari şi puse în putini de lemn, spre a fi vândute pe piaţă. Poate că şi ăsta e unul din secretele gustului brânzei de stână: vasele de lemn. În Italia, spre exemplu, ciobanii sunt obligaţi prin lege să folosească vase emailate şi să amenajeze stânele cu gresie şi faianţă.

Alte soiuri de brânză care mi se par interesante şi-mi plac mult sunt: Brie (brânză aceea moale acoperită cu mucegai alb), Camembert (îmi place s-o servesc cu un Merlot sau Pinot Noir), Emmenthaler (gust dulceag şi aromă uşor picantă… mmmm!), Feta (mai ales cea grecească), Mascarpone (grasă, cremoasă şi delicioasă!!!), Roquefort (brânză din lapte de oaie cu mucegai albastru) şi cremele de brânză simple sau aromate cu plante.

Am scris atâta despre brânză… mare brânză! Dar măcar să fi lămurit care-i cea mai bună brânză din lume. Eu v-am zis preferinţele mele… acum ştiţi cum e, gusturile nu se discută. Să vedem ce spune Toni Delaco, cel mai mare fan brânză!

poza-articol-01

În aprilie, când Toni s-a întors din cei 5 ani sabatici pe care şi i-a luat, a promis că la sfârşitul anului va aduce în România cea mai bună brânză din lume. Plecarea lui a fost o misiune pe care şi-a propus-o şi nu are legătură cu femeile, cu mafia, cu dosarele, cu securitatea, aşa cum se zvonea, ci cu hobby-ul lui, singura lui plăcere. S-a întors în ţară pentru că şi-a îndeplinit misiunea şi a găsit… cea mai bună brânză din lume. Şi nu a fost deloc uşor, absolut deloc. I-au trebuit 5 ani, probabil 100.000 de kilometri şi peste 60 deţări. A zburat cu avionul, planorul, balonul, zeppelinul, parapanta, paraşuta, a mers cu bicicleta, căruţa, trenul, trăsura, calul, măgarul, cămilă, elefantul, ricşa, tuk-tuk-ul, pe jos, pe sub pământ, pe sub apă, pe apă, cu vaporul, corabia, barca, pluta. Cu sania trasă de câini, cu sania trasă de reni, cu sania împinsă de vânt, cu sanie cu vele, cu ce n-a mers. Şi a gustat sute de feluri de brânză.

vizual-proba2-1024x576

S-a gândit de multe ori: asta e, asta e cea mai bună, a trimis-o în ţară şi, când să se întoarcă în ţară, crezând că a terminat căutările, hop, s-a împiedicat de alta şi de alta şi”toate au ajuns, încet, încet în portofoliul Delaco care a crescut mai ceva ca numărul de arestări din ultimii ani”, zice Toni.

Toni Delaco, cel mai mare Fan Brânză, s-a întors deci în România ca să se asigure că noi primim cea mai bună brânză din lume! Încă nu a dezvăluit care este aceasta, la sfârşitul anului vom afla. Eu cred Toni Delaco, deşi a umblat peste mări şi ţări, tot la noi în Ardeal, la ciobanii noştri, a găsit cea mai bună brânză din lumea. Fină, cremoasă, pufoasă, cu gustul desăvârşit al laptelui.

Hai m-ai făcut curioasă, Toni! Spune-ne mai repede care este cea mai bună brânză din lume!

11238214_853537951406536_8464564313676558831_n

 

Articol înscris la SuperBlog 2015, proba nr. 21, sponsor Delaco.

 

Advertisements

2 thoughts on “Cea mai bună brânză din lume

  1. Pingback: SuperBlog | Proba 21. Cea mai bună brânză din lume

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s