România frumoasă: Cetatea Râşnov

P1040847

Cetatea Râşnov este o cetate ţărănească veche aflată în oraşul Râşnov, judeţul Braşov şi este una dintre cele mai bine păstrate cetăţi ţărăneşti din Transilvania. Poate cea mai frumoasă locaţie medievală de pe vremea lui Mihai Viteazu. Aceasta a fost construită în secolele XIII-XIV, cu scopul de se apăra împotriva atacurilor tătarilor. Şi a fost numită ţărănească pentru că principala ocupaţie a constructorilor era agricultura. Totodată, faptul că oraşul Râşnov era situat pe drumul comercial ce lega Transilvania de Ţara Românească, a făcut ca aşezarea să fie un important centru comercial de tranzit.

În urma invaziei tătarilor din anul 1241 când Ţara Bârsei a fost devastată, locuitorii Râşnovului au ridicat pe vârful unui deal din apropiere această cetate de refugiu şi apărare, pentru a se apăra împotriva invaziilor viitoare.

Denumirea cetăţii apare pentru prima dată în anul 1331 sub numele româno-slav de Rosnou, urmând ca în 1388 să i se atribuie şi denumirile Rosnow, Rasnow, Rosinov, Rosarum. Numele Râşnov are la bază cuvântul „roz” care înseamnă trandafir în limbile latină, germană şi slavă. De altfel, trandafirul a şi fost emblema oraşului, în epoca medievală.

P1040846

În 1335, tătarii au năvălit din nou şi Ţara Bârsei a fost iar pustiită, cetatea de pe Tâmpa şi Cetatea Râşnovului fiind singurele care nu au putut fi cucerite.

Cu un stil arhitectonic simplu, asemănător cu cel al caselor obişnuite, dar adaptat cerinţelor de fortificare, Cetatea Râşnov şi-a păstrat aerul medieval de-a lungul timpului şi până-n prezent. Materialele folosite au fost piatra şi cărămida; mărginite de pante abrupte de circa 150 m înălţime, zidurile înalte de 5 metri şi turnurile erau acoperite de ţiglă pentru a se apăra de incendiile provocate de invadatori. Zidurile cetăţii par nişte centuri zimţate datorită terenului accidentat de la marginea culmii dealului.

P1040850

În interiorul cetăţii se află ruinele a peste 30 de case (între care şcoala, capela şi locuinţa preotului) care aveau rolul de a-i  adăposti pe locuitorii aşezării.

P1040869

P1040870

P1040875

P1040859

P1040920

P1040905  P1040872

P1040914

P1040885

În 1600, aceasta a adăpostit trupele lui Mihai Viteazu şi pe doamna Stanca, soţia acestuia, după înfrângerea de la Mirăslău). O singură dată, în anul 1612, cetatea a fost nevoită să capituleze din cauza lipsei de apă, întrucât trupele duşmane au interceptat drumul către izvorul de unde se aprovizionau locuitorii aşezării.

Deoarece lipsa apei în cetate devenise o problemă, afectând rezistenţa pe timp îndelungat, în 1625 s-a hotărât săparea unei fântâni în stâncă, lucrările finalizându-se în1640. Fântâna adâncă de 146 de metri, a fost amenajată de meşteri saşi tocmiţi de primăria Râşnovului şi a fost utilizată până în anul 1850, când din cauza ruperii roţii a fost abandonată.

P1040867

În perioada 1658-1661, râşnovenii au stat vreme de trei ani în cetate, datorită invaziilor. Iar în 1718, aceasta a fost parţial distrusă de un incendiu şi ulterior, în 1802 avariată de un cutremur.

În 1821, în timpul mişcării revoluţionare conduse de Tudor Vladimirescu, cetatea a adăpostit refugiaţii din Ţara Românească. Mai târziu,în perioada 1848 şi 1849, râşnovenii s-au refugiat din nou în cetate în urma invaziei trupelor imperiale austriece şi a revoluţionarilor maghiari, aceasta fiind şi ultima perioada în care cetatea şi-a îndeplinit rolul de apărare şi refugiu. În 1850, a fost părăsită şi a devenit o ruină.

Ce mai puteţi vizita şi admira la cetate?

În curtea interioară se află un muzeu de artă feudală în care sunt expuse arme, armuri, mobilier de epocă, porturi specifice secolului  şi obiecte din secolele al XVII-leaşi al XVIII-lea, cum ar fi: o mască de tortură şi un jug pentru transportarea prizonierilor. Vă puteţi cumpăra suveniruri, bijuterii, obiecte de artă sau cărţi despre istoria şi tradiţiile acestui loc. De asemenea, puteţi servi masa la micul restaurant Taverna sau puteţi să vă testaţi îndemânarea în tirul cu arcul. Tot în curtea interioară se află un mic scuar unde puteţi planta un fir de trandafir, numele vostru rămânând scris pe o plăcuţă alături de floarea sădită.

P1040874

P1040863

P1040898

 Drumul spre cetate

P1040844

Oraşul Râşnov văzut de sus din cetate

P1040884

P1040860

P1040909

P1040882

P1040855 P1040931

Posted on 19 August 2015, in Pe unde am mai umblat... and tagged , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: