Hai hui la Perseide prin Călăraşi

Cred că eram copil când am văzut ultima dată stele căzătoare. Le vedeam la ţară la bunici pentru că în oraş cu atâtea lumini n-aveam nicio şansă. Acum, mare fiind, mi-am pus în cap să fac o noapte albă privind cometele şi să le număr şi să-mi pun dorinţe, desigur. E o perioadă din an, vara, în lunile iulie-august când un curent de meteori (Perseidele) este foarte activ. Sunt ani buni de când mi-am pus treaba asta în cap, dar n-am reuşit s-o pun în aplicare pentru că niciodată n-am găsit persoane dispuse să iasă din Bucureşti în timpul săptămânii (în condiţiile în care a doua zi trebuiau să fie la serviciu) şi să piardă o noapte privind la stele.

Eh, anul acesta am reuşit. Mi-am îndeplinit dorinţa. Am găsit pe facebook un grup de fotografi hai hui, m-am infiltrat printre ei şi am plecat cu ei să vedem perseidele, undeva prin Călăraşi, satul Crivăţ. Excursia a avut loc miercuri. Am ales noaptea de 12 spre 13 august pentru că atunci fluxul de comete a atins apogeul. Ne-am întâlnit la metrou pe la orele 19.30, ne-am grupat pe maşini şi am plecat pe la ora 20.00. O oră şi ceva am făcut până acolo. Mai mult parcă am mers prin sat până la locul în care urma să ne instalăm, undeva pe un deal, de unde se şi vede o privelişte faină spre sat şi de unde poţi face nişte poze mişto la răsărit sau apus.

crivat

Foto: Alexandru George

Am făcut şi un pic de off road. Eu am mers în maşină cu 3 fete, într-un jeepuleţ perfect pentru drumul ăla. Alţii şi-au lăsat maşinile (mai micuţe) şi au mers pe jos, nu s-au riscat. Localnicii se uitau la noi ca la urs, cred că am fost un cârd de 10 maşini🙂 . Ne-am oprit undeva pe un ogor, lângă un lan de porumb🙂 . Pe la 9 şi ceva începuse să plouă cu steluţe, dar răruţ… de la 10 încolo au început să cadă abundent. Mi-am scos păturica şi perna, m-am aşezat confortabil (era perfect un şezlong) şi am început să număr cometele.

eu

Fotografii au venit bineînţeles dotaţi cu scule de scule, cu trepiede, lumini, lasere, umbrele🙂. Nu am văzut 50-60 de meteori pe oră aşa cum se anunţau, dar 30 tot am văzut. Nici n-am stat cu ochii în cer tot timpul, mă mai uităm ce poze fac fetele, mai stăteam la discuţii, ne mai amuzam de ce făceau ceilalţi fotografi, unii băgaţi în porumb. A fost distractiv per total, fotografii glumeau tot timpul, iar când prindea vreunul o cometă, era veselie mare. Nu au postat toţi fotografiile pe care le-au făcut, doar câteva am văzut, pe care o să le şi las aici. N-am stat toată noaptea, deşi aş fi vrut… a doua zi trebuia să merg la muncă. Pe la 2 am plecat şi am ajuns acasă la 3.

perseide razvan iordache

Foto: Răzvan Iordache

perseide vlad alexandru

Foto: Vlad Alexandru

perseide dan mihai balanescu

Foto: Dan Mihai Bălănescu

perseide alexandru george

Foto: Alexandru George (încercând să comunice cu marţienii🙂 )

perseide

Curentul de meteori al Perseidelor este unul dintre cele mai aşteptate evenimente astronomice din an şi unul dintre cele mai strălucitoare fenomene de acest tip, având loc în fiecare an, între 17 iulie şi 24 august. Acestea se pot vedea cel mai bine la înălţime, la munte sau pe dealuri, în locuri ferite de iluminat public, cu aer curat, fără nori în cer şi fără lumina satelitului natural al Pământului. Nu e nevoie de niciun instrument astronomic pentru a le vedea. Iar pentru a vedea cât mai mulţi, trebuie să privim cerul măcar o oră. Nopţile de august sunt răcoroase, aşa că echipaţi-vă bine. După miezul nopţii pot fi observate în număr mai mare.

Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelaţia Cassiopeia este o “perseidă”, potrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti. Se numesc perseide pentru că par a veni din constelaţia Perseus. Dâra luminoasă de pe cer pe care o vedem noi, este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru ce arde în atmosfera Pământului, la frecarea cu aerul. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numeşte “meteoroid”, iar pietroiul care cade pe Pământ se numeşte”meteorit”. Toate aceste particule de praf în cazul perseidelor, vin de la cometa Swift-Tuttle, care, atunci când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul îngheţat este eliberat în spaţiu.

Perseidele nu trebuie confundate cu ploaia de stele. La o ploaie de stele, pot fi observate câteva mii de meteori pe oră şi sunt foarte rare.

Enjoy!

Posted on 14 August 2015, in Pe unde am mai umblat... and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: