România frumoasă: Castelul Iulia Haşdeu

“N-am văzut când a intrat stafia în clădire, dară la cântatul cocoşilor, d-şoara Iulia a ieşit pe terasa din stânga. Era îmbrăcată în rochie albă, avea flori de margarete în braţe şi părul prins în coc cu o stea. A doua zi dimineaţă, câteva fire de margarete au fost găsite de măturătorul de stradă lângă gardul castelului. Era în septembrie, margaretele disparuseră demult. Şi dl. vardist spune că este adevărat…”

Într-o zi frumoasă de vară, mi-am luat rucsacul în spinare şi am pornit într-o scurtă excursie la Câmpina, în Prahova. Cunoşteam povestea Iuliei Hasdeu şi a castelului, dar nu ajunsesem niciodată aici. Se spune că acest castel a fost construit de B.P Hasdeu după moartea fiicei sale, planul castelului fiind transmis de spiritul acesteia.

       

 

Nu ştiu dacă Iulia mai trece pe la castel, dar pe mine m-au trecut fiori vizitându-l şi m-a impresionat profund povestea tristă a domnişoarei.

Despre Iulia se ştie că a fost un copil precoce, la 8 ani trecuse examenele de şcoală primară, la 11 ani termina liceul, cunoştea şi vorbea fluent trei limbi străine; a urmat apoi Conservatorul la Bucureşti, iar la 16 ani studia Literele la Sorbona; în afară de asta scria poezii şi piese de teatru. La vârsta de 19 ani, s-a îmbolnăvit de tuberculoză şi a murit, în 1888.

Îndurerat până peste margini, B.P. Hasdeu renunţă la scrierea marelui dicţionar enciclopedic al limbii române, Etymologicum Magnum Romaniae (ajunsese la litera B, cuvântul bărbat) şi pentru că nu se poate împăca cu moartea acesteia, încearcă să o aducă înapoi, să comunice cu ea, îşi doreşte  s-o simtă din nou aproape, astfel că transformă cavoul de la cimitirul Bellu din Bucureşti, din loc de odihnă veşnică în loc de meditaţie şi convorbiri cu spiritul fetei.

Mai târziu se retrage la Câmpina, unde construieşte un castel misterios, după planurile Iuliei transmise prin şedinţele de spiritism pe care le practica; castelul a devenit astfel, al doilea templu închinat fiicei sale, după cavoul de la Bellu.

Locaţia este foarte frumoasă, bine întreţinută, îngrijită, plină de obiecte oculte şi misterioasă şi foarte multe oglinzi sunt prezente în toate camerele. Aproape toate intrările în casă, fie ele uşi, fie ferestre, au pe laterale oglinzi paralele, simbolizând decorporalizarea trupului, întruparea spiritului sau faptul că ce intră acolo e recreat de o infinitate de ori. Dacă stai mai prost cu inima, noaptea ţi s-ar putea părea de-a dreptu’  înfricoşătoare acolo.

Lăsând gluma la o parte o fost o întâlnire senzaţională cu aceste spirite şi m-am simţit atât de mică în comparaţie cu ele. Liniştea, frumuseţea şi misterul acestui castel m-au impresionat.

“Ochiul în piramidă”, simbolul creştin despre care se spune că ar fi un simbol francmasonic sau ochiul atoatevăzător.

Castelul este construit pe baza numerelor 3 şi 7, are trei intrări, două secundare şi una principală, de piatră, glisantă, deasupra căreia este ochiul atoatevăzător, şi pe care scrie “pro fide et patria” şi “e pur si muove”. Uşa este încadrată de două tronuri de piatră şi doi sfincşi, a căror prezenţă se regăseşte şi pe cavoul Iuliei de la cimitirul Bellu.

 Imagini din interiorul castelului  

Bustul Iuliei Haşdeu, soţia scriitorului

     

      

B.P. Haşdeu şi cele 2 Iulii, soţia şi fiica

Haşdeu şi soţia sa Iulia

Fotografii, Haşdeu cu soţia şi fiica

Domnişoara Iulia (stânga – fotografie, dreapta – pictură)

      

Poate cel mai frumos şi interesant loc din castel: Templul / donjonul, care în secţiune arată ca un înalt potir (figurat de cele două scări laterale) – Sfântul Graal, culminând cu statuia lui Iisus, deasupra căreia se află o deschizătură rotundă, prin care după-amiaza intră soarele, luminând  puternic creştetul statuii.

       

Iată ce spunea Caragiale în ” Opere alese”, despre acest templu, după o vizită făcută la Castelul Iulia Haşdeu, pentru o discuţie importantă cu B.P Haşdeu:

” În rând cu galeria, deasupra stâlpului pe care se reazimă scările, este un pod susţinut de stâlpi subţiri de fer; deasupra acestui pod, stă, sub domul albastru, statuia Mântuitorului, o dată şi jumătate mărimea naturală. Statuia este de lemn şi colorată, după stilul evului mediu; este o operă de rară frumuseţe a sculptorului Casciani dinParis. Mântuitorul se ridică, deasupra unor nouri, către cer, cu braţele deschise, cu privirea aplecată spre pământul pe care-l binecuvântează cu amândouă mâinile. Din ochi îi pică lacrimi; în mâini şi în picioare se văd urmele cuielor şi pe frunte ale ghimpilor. Divinul fiu se înalţă cu faţa către izvorul luminii, către răsărit. Din vârful domului, azuriu, ochiul lui Dumnezeu, înconjurat de stelele infinitului, îl priveşte, aşteptându-l cu dragoste . ”

Domnişoara Julia pe catafalc

Biblioteca

Biroul de lucru, stil rococo, din lemn de nuc al lui Haşdeu şi portretul lui Haşdeu făcut de marele pictor Nicolae Grigorescu, 1902-1903.

       

Operele lui Haşdeu; dreapta – Etymologicum Magnum Romaniae     

       

Tablouri Iulia Haşdeu şi dra Iulia

      

Lângă oglindă, în partea de jos, se poate observa o gaură mică prin care intra spiritul Iuliei din camera spiritistă înspre castel.

Pictura ” Visul lui Haşdeu “

Obiecte care au aparţinut Iuliei

Mescioara de lucru a Iuliei în timpul studiilor la Paris

Bustul Iuliei

Păpuşa Iuliei  

Jurnalul Iuliei  

 Caietul de matematică şi câteva din scrierile domnişoarei

      

Domnişoara Iulia în ultima ei zi terestră (a se vedea în tablou)

 Imnul spiritist transmis de către Iulia tatălui său 

Camera spiritistă sau Camera obscură

      

Stânga – pictură: Haşdeu şi fantoma Iuliei

        

Pe aici se spune că intra spiritul Iuliei în castel din camera spiritistă…

Fotografii extra-retinale făcute de însuşi Haşdeu

    

Manuscris de la o şedinţă de spiritism, cu scrisul mediumului;  Haşdeu le copia cu sfinţenie după şedinţe 

Sic cogito: Ce e viaţa? – Ce e moartea – Ce e omul? – lucrare scrisă de Haşdeu şi inspirată de studiile spirtiste (1892)

Fotografie: Haşdeu şi soţia sa, în faţa castelului, după moartea Iuliei

Prin spatele castelului se poate coborî la subsol, unde se găseşte o colecţie de pagini din revista Satyrul, din ziare la care a colaborat Haşdeu şi fragmente din scrierile sale şi tot la subsol se mai află două săli care găzduiesc expoziţii.

    

Alte fotografii ale domnişoarei    

       

Curtea este întinsă, poţi găsi un loc răcoros unde pe nişte buturugi te poţi aşeza şi medita. Mai găseşti aici nişte figurine din lemn foarte interesante, reprezentând familia Haşdeu: Bogdan şi cele 2 Iulii. Foarte interesant este că în partea din spate, sus, castelul are nişte scări care probabil comunică cu interiorul, respectiv cu locul unde se află statuia Mântuitorului. Ar fi fost frumos să putem vizita şi această parte a castelului şi să vedem priveliştea de sus.

       

       

       

Castelul este deschis de marţi până duminică, între orele 9-17. Adresa: Bd. Carol I nr. 199, Câmpina.

Fiecărui obiect din castel îi corespunde o cifră; la intrare în castel primeşti un aparat audio (vezi foto, mai jos) cu ajutorul căruia poţi afla povestea din spatele fiecărui obiect, tastezi cifra respectivă, apeşi enter şi asculţi; de asemenea tot acest aparat îţi aduce la cunoştiinţă întreaga poveste a castelului şi a familiei Haşdeu. Vizitatorii pot face şi un tur virtual al castelului  sau îşi pot achiziţiona cărţi ale căror autori sunt B.P Haşdeu şi Iulia Haşdeu sau tot felul de obiecte care să le amintească că au fost la misteriosul castel din Câmpina.

În fiecare an, ziua de 2 iulie se sărbătoreşte cu tot felul de activităţi culturale pentru că Haşdeu obişnuia să-şi aniverseze simbolic cele 2 Iulii, fiica şi soţia.

” E-un Dumnezeu în toate, un infinit sublim… ”

” Dar să răbdăm. E-o zi anume când sufletul se liberează sfărmându-şi lanţul şi pe-o rază, senin se-nalţă, ca din spume, spre al său locaş din altă lume şi în lumină se-mbăiază”.

” Vreau să înving şi sunt sigură că voi reuşi “.

” O dată începută lupta nu eu voi fi aceea care va da înapoi ”

” Lăsaţi-mi mie candoarea şi a mea nepăsare

Lăsaţi-mi să mă bucur de clipa trecătoare

Când prin vârstă sunt femeie, dar am suflet de copil

Trăiesc nemărturisită bucurie că mi-e dat

Să am inima uşoară şi suflet nevinovat. ”

” Dă-ne nouă tinereţea pură

Frumuseţea şi vitalitatea;

Da-ne nouă sufletului zel, căldură

S-atingă imortalitatea! ”

Iulia B.P Hasdeu

Posted on 5 July 2015, in Pe unde am mai umblat... and tagged , , . Bookmark the permalink. 8 Comments.

  1. superba prezentare! Multumesc pentru participare, imi aduc vag aminte ca l-am vizitat, dar nu am retinut atat de multe detalii. A fost o placere sa le revad🙂

    • Multumesc si eu!
      Mi-a placut foarte mult si am petrecut cateva ore bune in castel si in curtea lui, l-am studiat cu atentie, am facut fotografii, investigatii etc.🙂

    • Buna! Imi poti spune te rog frumos daca pretul de intrare este 10 lei sau este altul??

  2. Buna Andreea,
    Felicitari, tu esti castigatoarea concursului aniversar organizat pe blogul meu! Ti-am trimis un e-mail cu detalii si cateva intrebari. Astept un raspuns cat mai curand te rog🙂 Felicitari inca o data!

  3. Superrr!!! Multumesc foarte mult!

  1. Pingback: Concurs aniversar – lista finala « In jurul Kadiei

  2. Pingback: Concurs aniversar – castigatori « In jurul Kadiei

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: