România frumoasă: Culele boiereşti de la Măldăreşti

România frumoasă » Culele boierești de la Măldărești

Am trecut de atâtea ori pe lângă Culele de la Măldăreşti în drumurile mele către Târgu Jiu şi înapoi, dar nu le-am vizitat până într-o toamnă (acum vreo 2 ani cred) când am hotărât că e momentul să le trec pragul. Zăream mereu pe marginea drumului un indicator cam vechi şi îndoit, ce-i drept, care indica drumul către culele boiereşti. Dar ba eram grăbită şi nu aveam timp, ba era târziu, ba ziceam că le văd data viitoare când mai trec şi uite aşa au trecut ani…

Culele boiereşti se află în comuna vâlceană Măldăreşti, la vreo 3 km de Horezu. Se intră de pe DN 65C, iar până să ajungi la ele, te abaţi pe un drum lăturalnic unde de-o parte şi de alta sunt numai case şi căsuţe frumoase ale localnicilor, copaci şi pomi fructiferi, animale priponite, un sătuc liniştit.

Era într-o zi de luni când am vizitat ansamblul monumental şi nu m-am gândit că e posibil să fie închis (de obicei, lunea sunt închise toate muzeele). M-am riscat şi m-am îndreptat către poartă. Da, era închis pentru vizitare. Ne-a întâmpinat însă o doamnă foarte amabilă şi am fost plăcut surprinsă să aud că putem vizita, ba chiar ne-a fost şi ghid şi ne-a lăsat să facem poze. Foarte drăguţă şi amabilă doamna!

Ansamblul de la Măldăreşti cuprinde Casa Memorială I. Gh. Duca şi Culele Duca şi Greceanu. Mai este în zonă şi o biserică veche cu nişte picturi exterioare deosebite ale Olgăi Greceanu.

Va invit să admiraţi câteva fotografii pe care le-am făcut în interiorul casei memoriale. Paturi şi cuverturi foarte vechi, covoare olteneşti, biroul lui I.Gh. Duca, dormitorul acestuia…

  

  

  

În faţa Casei Memoriale Duca se află cula Duca, construită în 1812 de către Gheorghiţă Măldărescu. În 1907, un urmaş al familiei Măldărescu a vândut cula lui I. Gh. Duca, de aceea este cunoscută azi sub numele de cula Duca.

Cuvântul “cula” provine din limba turcă (“kula”) şi se traduce “turn“. Culele sunt de fapt nişte construcţii fortificate, specifice Olteniei şi zonei de vest a Munteniei şi au fost construite pe la începutul secolului al XVI-lea de către boieri, pentru a se apăra de atacurile turcilor de la Dunăre. Acestea sunt vopsite în alb şi sunt din piatră. Specifice culelor sunt beciul solid, scara interioară şi grinzile de lemn. Au în ziduri orificii pe unde erau scoase puştile, au pridvor şi uşi barate cu drugi de lemn.

Atmosfera pe care am găsit-o în cule reflectă în totalitate acele vremuri, iar obiectele dinăuntru sunt mărturie vie a meşteşugurilor acelui timp. Am remarcat de asemenea, varietatea sobelor şi accesoriile orientale: narghilea, papuci turceşti.

  

  

  

  

Este şi o grădină superbă şi liniştită, în stil rustic, în preajma casei memoriale, unde puteţi face un popas să vă odihniţi. Înainte de a vizita Cula Greceanu, m-am oprit acolo; m-am dat în leagăn şi am stat la buturugi.

Am traversat apoi drumul, la Cula Greceanu, cea mai veche construcţie de acest tip din România. În 1516, Nan Paharnicul a construit aici un turn de apărare contra atacurilor tălharilor, iar în anul 1650, nepotul lui Nan Paharnicul, Tudor Maldăr, ridică aici o casă fortificată, în jurul turnului.

Se spune că Tudor Maldăr era căpitan în oastea lui Mihai Viteazul şi că la un moment dat a fost prins de tătari. Fiica hanului s-a îndrăgostit de el şi au fugit împreună, ascunzându-se la cula de la Măldăreşti. Tudor Maldăr i-a dat soţiei frumoasa casă, iar Maria, fiica jupâniţei Eva, ultima urmaşă a familiei Maldăr (care fusese jefuită şi ucisă într-o noapte de tâlhari), a primit cula drept zestre la căsătoria ei cu Gheorghe Greceanu. De aceea, cula este azi cunoscută sub numele de Cula Greceanu.

  

  

  

Se remarcă stilul brîncovenesc al construcţiei, beciul cu ferestre lucrate în piatră perforată, gurile de tragere şi ascunzătoarea foarte mică de la etaj în caz de pericol. Uşa de stejar prin care se intră este închisă cu o cheie veche de peste 200 de ani… La primul etaj se află o cameră ale cărei bolţi au fost pictate de Olga Greceanu în 1934, imaginile reprezentând portrete ale familiei Maldarescu. La al doilea etaj, se află o frumoasă piesă de moilier, unicat la noi în ţară – o măsuţă zodiacală în care se zăresc sculptate cele 12 semne zodiacale.

  

  

Nu m-am putut abţine să-mi fac o fotografie în curtea Culei Greceanu. Mult verde şi foarte frumoasă şi întinsă curtea!

Aici, la Cula Greceanu, au fost filmate scene din peliculele “Drumul oaselor“, “Trandafirul galben” şi “Iancu Jianu“. Din 1956 a fost muzeu, iar în 1967 a fost restaurată şi deschisă din nou publicului. Astăzi este revendicată, se pare, de moştenitori ai familiei Greceanu.

Program de vizitare: Aprilie-octombrie, zilnic între 10.00-18.00. Noiembrie-martie, zilnic între orele 9.00-17.00. Lunea e mereu închis.

Vă invit aşadar, când aveţi drum prin aceste zone, să faceţi o incursiune în istoria frumoasei regiuni Oltenia, să simţiţi mirosul trecutului şi să vă lăsaţi purtaţi în alte veacuri demult apuse. Veţi fi impresionaţi de frumuseţea acestor locuri!

Cazare puteţi găsi chiar la complexul muzeal. Informaţii şi rezervări la 0250/861510. Preţurile sunt cât se poate de decente, vă asigur.

P.S: Nu uitaţi să vizitaţi şi biserica cea veche despre care vă vorbeam pe la începutul articolului! Şi dacă tot sunteţi în zonă, nu rataţi localitatea Horezu renumită pentru olărit şi spectaculoasele obiecte din lut.

Posted on 22 May 2015, in Pe unde am mai umblat... and tagged , , , , , , , , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: