Discriminarea romilor, o problemă care persistă în România

“Priveşte-mă aşa cum sunt!

Pentru că nu vreau să mai fiu etichetat/ă înainte de a fi cunoscut/ă.

Pentru că m-am săturat, ca şi tine, ca oamenii să ne deformeze imaginea.

Pentru că m-am săturat să fiu discriminat/ă!

Pentru că fiecare dintre noi merit/ă să fie privit/ă în funcţie de rezultatele sale.

Pentru că şi eu vreau o viaţă normală.

Pentru că şi eu mă zbat pentru un viitor mai bun.

Pentru că nici mie nu-mi place să fiu discriminat/ă.

Priveşte-mă aşa cum sunt…

Pentru că vreau să fiu tratat/ă egal indiferent de etnie sau gen.

Pentru că şi eu plătesc taxe, la fel ca tine.

Pentru că fiecare dintre noi merită încredere până la proba contrarie.

Pentru că nici mie nu-mi plac prejudecăţile.

Pentru că şi eu muncesc, ca şi tine.

Pentru că sunt o persoană corectă şi îmi doresc aceleaşi lucruri ca şi tine.

Pentru că şi eu vreau să fiu reprezentat/ă.”

download

Un fenomen dureros de real în România, dar şi la nivel european, deşi negat adeseori: Discriminarea împotriva romilor, un obstacol în calea integrării lor în societate.

Cu toate că în ultimii ani s-au făcut eforturi şi s-au înmulţit acţiunile şi politicile adoptate cu scopul integrării sociale a romilor şi îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă, discriminarea se face simţită în cotidianul romilor, aceştia reprezentând grupul cel mai discriminat în România şi în alte ţări europene , în raport cu alte grupuri de imigranţi sau minorităţi naţionale. În afară de asta, romii se mai confruntă şi cu alte probleme – excluziunea socio-economică şi plasarea grupului într-o poziţie dezavantajată, fiind consideraţi cea mai săracă minoritate, cu un nivel ridicat de şomaj, nivel scăzut de educaţie, sănătate precară şi condiţii proaste de viaţă. În cadrul ţărilor europene (şi mă refer aici la ţări precum România, Bulgaria, Cehia, Serbia, unde sunt cele mai multe victime ale discriminării rasiale), populaţia majoritară, spre exemplu, are de 6 ori mai multe şanse să-şi termine studiile secundare, iar diferenţele salariale sunt semnificative, astfel romii câştigă cu până la 50% mai puţin decât restul populaţiei. Speranţa de viaţă este cu 10 ani mai mică, iar mortalitatea infantilă este de 2 ori mai mare în cadrul romilor. Având venituri mici sau neavând o slujbă, aceştia nu-şi pot ameliora condiţiile de viaţă, nu pot avea grijă de sănătatea lor şi de igienă şi nu pot investi în educaţia copiilor. Cei mai mulţi dintre ei nu au acte, nici măcar certificate de naştere. Un cerc vicios.

646x404

Discriminarea romilor, o problemă care persistă în România… Mii de romi sunt victime ale discriminării rasiste în ceea ce priveşte accesul la învăţământ, la un loc de muncă, la servicii de sănătate, locuinţe, dar şi victime ale abuzurilor de putere şi autoritate venite din partea poliţiei şi a forţelor de ordine. De aceea, mulţi dintre ei fug în alte ţări pentru “a-şi încerca norocul”.

Studiile arată că în ultimul an, 50% dintre romi au fost victimele unei discriminări şi marea majoritate a acestora nu au reclamat acest lucru, fie pentru că nu cunosc procedurile legale şi instituţiile/autorităţile competente cărora li se pot adresa, fie pentru că le este teamă să semnaleze aceste incidente ori s-au resemnat în faţa acestor atitudini discriminatorii. Mai mult, 20% dintre ei, au fost victimele unor comportamente violente rasiste: hărţuiri, ameninţări, agresiuni, crime.

Percepţia populaţiei majoritare din România asupra acestei minorităţi este una plină de prejudecăţi şi stereotipuri precum criminalitate, violenţă, lipsă de igienă, lipsa interesului pentru educaţie. Peste 70% din români cred că romii încalcă legea şi un procent de 20% sunt de părere că ar trebui să li se interzică accesul în anumite instituţii, magazine, restaurante.

Tiganca_imputita_s

Atitudini discriminatorii există şi la case mari cum s-ar spune, sau la nivel înalt, nu de puţine ori, politicieni şi oameni din fruntea ţării (care ar trebui să fie exemple pentru oameni), au ieşit în faţă cu discursuri rasiste. Însuşi, Traian Băsescu, fostul preşedinte al ţării (la vremea aceea preşedinte în funcţie) declara că mulţi romi trăiesc din ce fură. Sau mai ţineţi minte apelativul de “ţigancă împuţită”? Şi astfel de exemple sunt multe…

Deşi România şi-a luat angajamentul pentru a rezolva problemele romilor, strategia naţională de integrare a romilor a fost adoptată cu superficialitate sau vorbim chiar de absenţa unei implementări efective a iniţiativelor sau de carenţe la nivel statistic cu privire la populaţia romă. De la căderea comunismului, mai multe strategii pentru integrarea romilor au fost puse în aplicare, dar majoritatea au eşuat, motivele fiind lipsa voinţei politice şi alternanţele la guvernare. Totodată, trebuie menţionat faptul că integrarea deplină a romilor nu se poate realiza decât în condiţiile în care fiecare om va învăţa să-i privească pe romi drept cetăţeni cu drepturi egale şi membrii ai comunităţii. Din păcate, sunt mulţi cei care percep lucrurile astfel: Dacă un rom a comis o infracţiune, înseamnă că toţi romii sunt hoţi, infractori. Dacă un rom se comportă anormal în spaţiul public, înseamnă că toţi romii sunt nişte neciopliţi, nişte brute. Se pun etichete pentru o întreagă minoritate. Mulţi dintre noi spunem că nu suntem rasişti şi avem impresia că suntem deasupra etichetelor şi clişeelor, dar fără să realizăm, reuşim să le consolidăm… prin afirmaţii de genul “există şi ţigani buni”, “şi ţiganii sunt muncitori”, “am prieteni ţigani cu care mă înţeleg foarte bine”. De fapt, discriminăm…

Discriminarea_aduce_oamenii_n_strad__4212_t

Într-un mediu al societăţii civile în care litigarea şi acţiunile de advocacy nu vin în prim plan, este necesar un proiect pentru abordarea perspectivei de apărare a drepturilor omului, pentru minoritatea etnică a romilor, o comunitate extrem de discriminată în România. Romani CRISS propune proiectul „Aplicarea standardelor de apărare a drepturile omului pentru romii din România”, un proiect ce va dezvolta un instrument comunitar de prevenire şi combatere a tuturor formelor de discriminare, prin dezvoltarea reţelei de monitori locali ai drepturilor omului, formată din 20 de membri. Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, Fondul ONG în România.

Un alt obiectiv este de a combate şi preveni discriminarea în domeniul educaţiei, locuirii şi atingerii demnităţii umane, a abuzului oficialilor responsabili cu aplicarea legii, şi a discursului discriminatoriu, rasist sau instigator la ură, prin acţiuni de advocacy şi litigare.

Prin acest proiect se va creşte accesul la justiţie al membrilor comunităţii rome, prin asigurarea asistenţei legale şi reprezentării pentru victime ale discriminării pe criteriu etnic, abuz sau încălcare a drepturilor, într-un număr de minimum 8 cazuri. Se va efectua o analiză a discriminării romilor, a eficienţei cadrului antidiscriminare şi a accesului la justiţie a romilor. Parteneriatul are rolul de asigura transferul experienţei în domeniul luptei contra rasismului, pe care Centrul Norvegian Antirasism o deţine, prin coordonarea componentei de internship a unui activist rom, precum şi prin participarea la cursul de formare pentru monitorii locali ai drepturilor omului.

romanicriss

Un articol marca Blogal Initiative şi Fondul ONG în România.

Surse foto: http://www.ziare.com.

Alte surse (citatul de la începutul articolului): un pliant primit pe stradă.

Posted on 11 March 2015, in Chestiuni serioase and tagged , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: