Cum fu la Noaptea Caselor

Pentru prima dată am avut sâmbăta asta şi o Noapte Albă a Caselor şi sper să mai fie şi la anu’ că a fost frumos. N-am reuşit să ajung pe la toate casele, asta însemna să pierd toată noaptea şi şi-aşa sunt în urmă rău cu somnul, dar pe unde am fost, a fost drăguţ: Home Mătăsari, Colivia, Carol 53 şi Casa Jurnalistului. Am ales cele 4 case din 2 motive: 1 – erau aproape de casă şi aproape una de altă (mai puţin Casa jurnalistului) şi 2 – toate aveau curte interioară astfel că puteam să-mi las în siguranţă bicla, pentru că ştiţi că bicicletele sunt foarte căutate de hoţi. Au participat la eveniment şi apartamente/garsoniere din blocuri interbelice, iar acolo n-aveam unde s-o las şi să fie şi safe.

Pe la 20.30, împreună cu o prietenă ne-am luat bicicletele şi am pornit la colindat de case. Am început cu Home Mătăsari că era la 5 minute de casă. N-am stat mult aici, era şi îngrămădeală, urma un concert; doar am vizitat puţin casa, am aruncat un ochi să vedem ce era pe acolo şi-am fugit la Colivia. Eh, aici era de noi. Aveau o palincă veche de 25 ani, murată – pe facebook ziceau ceva şi de vin fiert dar n-am văzut -, ceva bun de haleală, muzică, expoziţie de fotografii în lemn – “Wood be nice”, fotografii de la Roşia Montană, expoziţie cu vânzare de produse Marele Deget Mare.

10

4

Contra unei donaţii de 5 lei puteai să-ţi iei orice produs expus. Eu mi-am luat un borcan de ceai de cătină pe care nu l-am încercat, dar de abia aştept s-o fac. Aaaa şi am mai băut înafară de palincă şi murată, un sirop super super bun de cătină şi am mâncat nişte tartine cu smântână şi magiun de Teleorman. Demenţial de bune! Nici nu mă gândeam că poate fi atât de bună combinaţia asta, dar cred că şi smântâna era deosebită. Am luat o tartină, am luat-o pe a doua, pe a treia şi nu ne mai săturam, mai aveam puţin şi plecam cu farfuria. Au mai avut şi nişte humus – humus românesc 🙂 şi am văzut şi nişte prăjiturele, dar nu le-am mai prins, cred că s-au evaporat tot la fel cum s-au evaporat tartinele cu smântână şi magiun. În fine, după ce ne-am afumat un pic, ne-am suit pe bicle şi am fugit la Carol 53. Aici, lumea stătea în curte la o bere, la o ţigară, iar înăuntru o expoziţie de fotografie şi spectacol (jonglerii, acrobaţii, monociclu) susţinut de trupa de circ Parada formată din copii şi tineri aflaţi în situaţii dificile de viaţă şi care reprezintă Fundaţia Parada.

                                                8   7

                                                9    3

                                                                                                2

Ultima casă vizitată a fost Casa Jurnalistului. Aici se adună reporterii independenţi şi pun la cale diverse proiecte. De cum am intrat în curte, ne-a trăsnit un miros divin de mâncare, dar n-am putut să ne dăm seama ce e până n-am văzut la fereastră un afiş pe care scria “Supă independentă” şi am zis că trebuie s-o gustăm neapărat.

1

O tanti drăguţă şi amabilă ne-a servit şi ne-a explicat ce era de fapt: supă de linte înecată în bere vreo 4 ore, cu spanac, chimen, boia, usturoi şi mentă, servită cu sos de iaurt, lămâie, mentă, usturoi şi crutoane. Super bună!!! De ce supă independentă? “Pentru că trebuia să fie cumva.” (aşa a zis tanti cea drăguţă care a şi făcut supa). Deci, de impresie artistică. Am stat frumuşel la fereastră şi am mâncat supa şi apoi am intrat înăuntru să vedem ce mai e pe acolo. Rulau nişte filmuleţe făcute de jurnaliştii casei şi am stat să vedem un filmuleţ despre cum se fură bicicletele în Bucureşti, asta apropo de biciclete şi unde şi cum le lăsăm să fie în siguranţă. Protagonistul filmului era un voluntar – hoţul de biclete, bicicleta care urma să fie furată de hoţ şi bucureştenii. Bicicleta a fost lăsată în mai multe zone ale Bucureştiului, cele mai aglomerate şi cele mai păzite, legată cu un lanţ destul de gros şi ziua în amiaza mare. Aşa zisul hoţ venea dotat cu fierăstrău, foarfecă şi ciocan şi încerca să fure bicicleta. Bineînţeles că şi reuşea pentru că oamenii nu aveau nicio reacţie. Ori erau nepăsători, ori le era frică să reacţioneze, ori nu-şi dădeau seama ce se întâmplă, deşi era evident. Nu vii cu fierăstrăul să tai lanţul unei biciclete decât dacă vrei s-o furi sau mai ştii, poate ţi-ai pierdut cheia?! Poate aşa au gândit unii oameni. Filmuleţul a fost chiar funny, am râs cu poftă. Bicicleta a fost pusă în pieţe, parcuri, lângă Ateneu, lângă un hotel mare, în faţa Casei Poporului, la sediul Poliţiei Bucureşti, în faţa unei secţii de poliţie şi din toate locurile a fost furată, ba chiar un poliţist l-a ajutat pe “hoţ” să fure bicicleta. Alţii care se vedea că erau hoţi de meserie îi dădeau sfaturi hoţului de ocazie, iar un domn a fost foarte îngrijorat că zgârie vopseaua unui gard cu fierăstrăul. Şi dacă au fost câţiva care şi-au dat seama ce se întâmplă, nu au reacţionat în niciun fel, doar au privit şi au trecut mai departe. În felul ăsta, e şi normal să se fure atâtea biciclete în Bucureşti.

6

După filmuleţ ne-am dus în cramă unde se dădea o petrecere cu manele, ironică au zis ei. N-am stat prea mult, era aproape 1 noaptea şi am hotărât să plecăm acasă, nu înainte de a lua reţeta de supă independentă şi de a o felicita încă o dată pe bucătăreasă (când am plecat noi se terminase supa, vreo 30 de litri).

Advertisements

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s