Un nou membru in familie: Chiquita, femela de Chihuahua

De o saptamana, familia mea s-a marit cu un membru 🙂 . Am si o fetita acum 😀 , o catelusa din rasa Chihuahua frumoasa si cuminte foc. Dac-ar fi sa dau o definitie a cuminteniei, ea este definitia… e cumintenia pamantului.

Cum am gasit-o/intalnit-o pe Chiquita (asa o cheama pe fetita)?

Intr-o zi in care pierdeam vremea pe facebook, am vazut un anunt pe wall-ul unei clinici veterinare – Vet Medical Center:

“Ajutati-ne sa ii gasim stapan! Va rugam, share-uiti: Femela Chihuahua, foarte simpatica, in varsta de aproximativ 2 anisori, de dat spre adoptie. Am reusit sa o salvam de sub niste tevi, dupa ore intregi de cautari, iar acum este din ce in ce mai bine, cazata in internatul nostru. Nu stim daca a fost pierduta sau abandonata.”

Si aceasta este poza care mi-a mers la inima 🙂 :

chiqui

Cand i-am vazut moaca asta tristuta si amarata si nefericirea din privire, am zis ca o adopt eu, desi nu eram pregatita sa adopt un caine, pentru ca stiu ce inseamna sa ai un caine si eu sunt destul de ocupata zilnic. Un caine trebuie sa-l scoti zilnic la plimbare, de 2 ori pe zi, daca nu, chiar de 3 ori. Daca se ataseaza exagerat de tine, poate sa nu suporte sa ramana singur toata ziua si sa planga (stiu de la o amica ca al ei facea o galagie monstruoasa cand ramanea singur si deranja vecinii si mai facea si prostioare prin casa 🙂 ). Am zis fie ce-o fi, eu tot o iau si am sunat la clinica pentru mai multe detalii. Dna doctor mi-a zis ca ma asteapta la clinica, s-o vad, sa ma vada si ea, sa discutam mai multe si ca vor face o triere a persoanelor care vor s-o adopte ca sa-i gaseasca astfel familia potrivita.

Asa ca seara am fugit la “interviu”. Dna doctor a adus-o pe Foxy (asa ii spuneau atunci cei de la cabinet), am facut cunostiinta cu ea si mi-a povestit cateva lucruri despre ea, despre caracterul ei, despre cum au gasit-o. Am observat o rana la nas despre care la momentul acela nu se stia exact ce este, putea fi o micoza sau doar o degeratura pe care se depusesera niste bacteriute. Urma sa i se ia tesut de acolo pentru analize. Foxy statuse vreo 3 luni afara in fata unui bloc, iar cainii din rasa Chihuahua sunt foarte sensibili la frig, deci cel mai probabil era o degeratura, dar asta ramanea de vazut.  Mi-au povestit ca au stat ore intregi s-o caute si s-o ia de sub niste tevi si ca era foarte speriata si chiar agresiva. Inafara de rana aia de la nasuc, mirosea destul de urat (si acum mai miroase, dar nu asa rau si am inteles ca asta se rezolva in timp cu alimentatie potrivita si ingrijire corespunzatoare) si avea si matreata 😀 . Dupa ce am mai discutat diverse cu dna doctor, aceasta m-a intrebat daca sunt sigura ca o vreau pentru ca vrea sa se asigure ca Foxy va avea parte de o familie care s-o iubeasca si a ramas ca ma suna in zilele urmatoare (fie in vederea unei adoptii, fie sa ma anunte daca i-au gasit alt stapan). Asta s-a intamplat intr-o luni, iar miercuri m-au sunat sa ma intrebe daca mai sunt interesata de adoptie. Bineinteles ca raspunsul a fost DA (de atunci numai la ea m-am gandit), iar seara am fugit la cabinet s-o iau, cu hamul motanului (da, si motanul iese la plimbare, dar numai cand e cald si frumos afara pupa 😀 ).

Intre timp ii facusera si analizele la tesutul de la nasuc si nu era micoza, ci o degeratura. Nu avea nici o boala de piele, deci ce-i cadea din blanita, era matreata asa cum banuisem (si cainii fac matreata nu doar oamenii). Trebuie sa-i fac un tratament de o luna la nasuc, cu o crema, iar pentru blana, niste picaturi timp de 8 saptamani. I-am facut vaccinul antirabic, iar la sfarsitul saptamanii ma duc sa-i fac vaccinul anual, polivalent si sa vedem ce mai face nasucul (eu zic ca bine). I-am facut si carnet de sanatate si deparazitare, apoi am luat-o acasa (foarte cuminte a fost pe drum). Dna doctor m-a prevenit ca nu-si face nevoile  afara, dar cu timpul invata si pot sa-i iau pentru moment niste pampersi de la petshop, niste paduri care se lipesc pe jos. Asa am si facut. Problema mea nu era insa asta… aveam o retinere in ceea ce priveste relatia cu motanul 😀 . Ei bine, mi-am facut probleme aiurea, pentru ca nici nu-l baga in seama pe motan, il ignora total, ba chiar l-a pus oarecum la punct, nu-l lasa sa manance de la ea; il face din priviri 😀  Iar motanul e un dulce, o studiaza in continuu si e foarte curios de ea, dar atat, nimic mai mult. I-am pus numele Chiquita (micuta).

Asadar, va prezint o fetita frumoasa si cuminte, Chiquita, my girl:

DSCF1481

DSCF1487

DSCF1472

IMAG0466

In prima zi i-am facut si baita.

DSCF1469 DSCF1468

DSCF1466

Din a treia zi nu si-a mai facut nevoile in casa, a invatat sa faca afara.

Chiquita la plimbare:

IMAG0450 IMAG0448

Chiquita este de o cumintenie rara. Unde o pui, acolo sta, nu deranjeaza pe nimeni, nu face prostioare, nu face galagie, dar e foarte geloasa si posesiva si ii place sa-i dai atentie. Daca ma joc cu motanul, vine si ea repede, altfel n-are nici o treaba cu el; daca plec undeva vrea s-o iau si pe ea si se tine mereu dupa mine. Am citit despre Chihuahua ca se ataseaza de o persoana, maxim doua, intr-o familie, dar intotdeauna vor avea un favorit : D . Eu sunt favorita. Pe prietenul meu nu-l prea haleste… nu stiu de ce… fuge mereu de el, nu sta s-o ia in brate si s-o mangaie. Cred ca a avut si niste traume mai demult, poate ca un barbat i-a facut rau, cine stie sau poate doar ca-l vede mai mare si are vocea mai groasa 🙂 , nu stiu exact ce e in creierasul ei. Dar cand il vede, incepe sa tremure si se uita la el cu frica. Tremura nu doar cand ii este frica si cand ii este frig, ci si atunci cand e incordata, stresata dar si cand se bucura.

DSCF1482 DSCF1475

DSCF1477 DSCF1470

DSCF1480 IMAG0453

Moaca tot tristuta e si acum, asa e ea… dar e mult mai vioaie, da din codita acum , nu si-o mai tine tot timpul intre picioare, mananca bine, mai fura si de la motan cateodata si e dulce foc. Sunt topita dupa ea! Si sunt fericita ca am cunoscut-o! Imi face viata mai senina!

IMAG0464 IMAG0463 IMAG0462 IMAG0461 IMAG0459 IMAG0458 IMAG0452 IMAG0451

Advertisements

5 thoughts on “Un nou membru in familie: Chiquita, femela de Chihuahua

  1. Pingback: Andreea Lazăr: ”Mi-am propus mai demult un scop, acela de a fi un om mai bun, de a-i ajuta pe ceilalți” – Irina Bartolomeu

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s