Back to Work

lene

De la un timp incoace, sufar de lene.. cronica, de aia de doare rau. Doua saptamani nu am facut NIMIC, am trait pe pamant DEGEABA… De fapt nu chiar nimic… am mancat, am mancat si iar am mancat. Caltabos, sarmalute, carnati, friptane si prajiturele fara numar! A.. si am dormit muuuuuuuult. Si n-a fost vorba de somn  de oameni normali, adica de 7-8 ore, ci somn din ala mare, nesimtit, de 10-11 ore de parca nu mai dormisem de secole, ca vampirii.

Nici macar pregatiri n-am facut de sarbatori, de Craciun, curatenie sau mancare, pentru ca am fost plecata. Doar de revelion am pregatit cu soru-mea diverse, intr-o zi, atat.. in rest, am mancat, am mancat si iar am mancat. M-am plimbat de colo colo, pe la neamuri, cand pe la unul, cand pe la altul si ghiciti ce-am facut acolo: AM MANCAT. Si cam asa se intampla in fiecare an, de sarbatori, ma plimb dintr-o parte intr-alta ca nebuna, sa-i multumesc pe toti, sa nu se supere (sau poate ca nici nu s-ar supara si e doar parerea mea… la asta nu m-am gandit), mananc de toate pe unde merg, pana nu mai pot si nici nu simt c-au fost sarbatori, pentru ca de sarbatori, se presupune ca trebuie sa ai liniste… Ei bine, eu nu prea am… Desi in fiecare an se repeta filmul si ma cert mereu ca trebuia sa fac DOAR CE VREAU, uit de fiecare data ce vreau eu cu adevarat. As prefera sa stau acasa, singura, cu motanul si sa ne distram noi doi. Ce frumos ar fi! Sau m-as duce undeva, in varful muntelui, intr-o cabana izolata, sa stau singura la gura sobei si sa fac DOAR CE VREAU EU, ce ma taie capul, ce am eu chef. Sau as pleca sa ma plimb, sa vad locuri pe care nu le-am vazut, sa fac ALTCEVA.

Desi am avut un an foarte bun, cu satisfactii personale dar si materiale, un an provocator in care am invatat mai multe despre mine, in care m-am implicat in mai multe proiecte de voluntariat si de suflet si in care chiar mi-am atins cele mai multe dintre obiectivele propuse pentru 2012, am incheiat anul cum nu se putea mai rau. Adica… probleme in amor (of of), discutii (urate) in familie, dezamagiri si pe deasupra si o factura mare de regularizare la curent, de am stat numai cu morcovul ca-mi taie curentul (din fericire, nu s-a intamplat asta). De Anul Nou, am uitat sa-mi pun o dorinta, ca de obicei… In schimb, am facut ce mi-a zis “mama-soacra”… superstitii: am tinut bani in buzunar ca sa am in noul an 🙂 , am mancat struguri ca sa am belsug, peste chiar n-am mai putut ca eram plina. Rosu n-am purtat (cica asa trebuia), am omis. Eu si superstitiile… Dar uite ca am ascultat-o, mai in gluma, mai in serios, dupa ce m-a batut la cap si am cedat.

Iar noul an l-am inceput la fel de rau. Din nou probleme si discutii in amor (of of of)… m-a muscat un catel si du-te si fa vaccin antirabic, dar nu… ca m-a muscat de deget (cica se transmite mai rapid la creier)  si atunci trebuie administrati niste anticorpi inainte, fa-i antitetanos, apoi vaccinul propriu-zis, du-te apoi la urmatoarele doze de vaccin… dar despre muscatura “fatala”, despre vaccinul antirabic si pataniile mele, intr-un alt articol… VA URMA. 🙂 Inafara de asta mai trebuie sa ajung si pe la doctor cu alte probleme (sper eu nu grave) si mi-am mai luat si o amenda, de traversare prin locuri nepermise, ca doar trebuia s-o iau si pe asta, nu de alta, dar trebuia sa fiu pedepsita intr-un fel pentru nenumaratele dati in care am traversat pe unde nu trebuie si la risc. Deci, cum spuneam, am inceput anul, intr-un MARE FEL!

me

De cateva zile, tot trag de mine, ma cert, ma rog pe mine insami, ma implor, sa trec la treaba, sa fac CEVA. Nimic… n-am reusit sa ies din starea asta de lancezeala. Cred c-a inceput sa-mi placa! Serviciul l-am inceput, dar ma duc la munca doar ca sa zic ca ma duc, pentru ca oricum frec menta si n-am chef de nimic. Si am atatea de facut, articole de scris, am de invatat la ecologie, proiecte de facut, referate, desene, iar eu… PAUZA. Nici o reactie, nici o miscare, NIMIC! Seara ajung acasa si pierd vremea pe facebook… mult timp pierdut! Am innebunit! Tot ziceam eu c-as vrea sa am mai mult timp pentru citit… poate daca nu as mai sta atat de mult pe facebook, as avea timp sa citesc. Nu mi-am pus o dorinta de Anul Nou, pentru ca am uitat, dar imi propun ca anul acesta sa stau mai putin pe facebook (deloc nu se poate, am incercat), sa mananc mai putin si sa fac sport si sa nu mai exagerez cu dulciurile. Restul le stiu eu… cu astea e mai greu. 😀

Azi sparg gheata si ies din starea de letargie scriind primul articol pe blog, pe anul 2013. Am reusit!

Sa fie de vina carnatii si caltabosul pentru starea mea? Sau asa se intampla dupa o perioada mai lunga de inactivitate, de pauza? E mai greu “startul”? La voi cum e?

 

Advertisements

4 thoughts on “Back to Work

  1. Toti mai patim asa din cand in cand, insa totul este sa te motivezi. Este mai greu la inceput, dar functioneaza in final. Spre exemplu, diseara fa o lista cu ce trebuie sa faci maine…pune lista la vedere si straduieste-te sa faci ce ai scris acolo.

    • Am facut si asa, de fapt, asa fac mereu, am o agenda cu ce am de facut. Dar se pare ca in ultimul timp, n-am reusit sa fac absolut nimic din lista. Sper sa depasesc momentul. Azi am facut un mic pas. 🙂
      Merci de sfat! Zi frumoasa sa ai!

  2. Pingback: Gala SuperBlog 2012 « Chestiuni Serioase

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s