Trovanţii – pietrele care cresc

 

Întotdeauna când am drum prin părţile Olteniei, prin Vâlcea sau prin Gorj, este imposibil nu opresc şi pe la ei. Îi revăd cu plăcere de fiecare dată şi minunez de ei de parcă i- vedea întâia oară.

Li se spune trovanţi, dar localnicii îi numesc dorobanţi, bălătruci sau pietre care cresc. Mai demult, oamenii credeau sunt ouă de dinozaur.🙂 Îi găsiţi în judeţul Vâlcea, lângă drumul care leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu Jiu, mai exact în comuna vâlceană Costeşti (la 8 km de Horezu şi 38 de km de Râmnicu Vâlcea). Aici, natura a creat nişte forme ciudate, nişte sculpturi de piatră misterioase şi unice, de diverse dimensiuni şi compoziţii despre care sătenii spun ar proveni de la extratereştri.

 

Nici cercetătorii şi oamenii de ştiinţă nu pot explica cu exactitate formarea trovanţilor şi deocamdată, datele pe care le au despre ei, sunt doar ipoteze. Ei numesc aceste formaţiuni concreţiuni gazoase şi susţin ar fi apărut în urma unei activităţi seismice şi datorită cimentării nisipului.

Geologii spun au existat două condiţii necesare formării trovanţilor: existenţa unor sedimente nisipoase şi prezenţa unor fluide carbonatice. Se pare dorobanţii ar avea peste 6 milioane de ani vechime!

 

Dar oare chiar cresc aceste pietre??

Localnicii afirmă după ploaie apar trovanti mai mici, iar cei mari cresc, însă oamenii de ştiinţă nu sunt de acord cu aceste afirmaţii, ei susţinând faptul este nerealist şi că de fapt, aceştia ar suferi o eroziune ca urmare a factorilor externi şi s-ar micşora, nicidecum apară alţii de la ploaie sau crească cei existenţi.

La Costeşti se află singurul muzeu al trovanţilor din lume, iar vizitarea lui este gratuită. Muzeul Trovanţilor a fost înfiinţat în 1996 de un colectiv al Facultăţii de Geologie şiGeofizică BucureştiSocietatea pentru Protecţia Mediului Geologic. În prezent s-a transformat în rezervaţie naturală şi este sub tutela unei asociaţii.

Păcat nu-i preţuim şi nu avem grijă de ei. Am găsit gunoaie la tot pasul, urme ale lipsei de bun simţ şi de respect faţă de natură şi faţă de tot ce-i frumos, a celor care au trecut pe acolo. De asemenea, localnicii exploatează nisipul din carieră şi cară mereu de acolo trovanţi pe care-i duc acasă şi îi folosesc în construcţii. Sau cel puţin aşa făceau… pentru de la un timp încoace, există Asociaţia Kogayon care se ocupă de muzeu şi se pare există legi care permit luarea de măsuri. Totodată, se fac demersuri pentru a ajuta oamenii înţeleagă importanţa şi necesitatea protejării trovanţilor.

 

Se mai spune , marele sculptor Constantin Brâncuşi ar fi avut ca sursă de inspiraţie trovanţii, pentru există asemănări foarte mari între aceste pietre şi operele artistului.

Nu ezitaţi -i vizitaţi când aveţi drum pe acolo, veţi găsi o “lume de piatrăfascinantă, plină de mister şi linişte, care îmbie la meditaţie.

 

 

 

P.S: Prin acest articol doresc şi eu să adaug un motiv la campania 499 de motive să fii turist în România organizată de prietenii de la Ghiduri Turistice împreună cu agenţia de turism Turist Center. Împreună promovăm frumuseţea ţării noastre!

Posted on 17 December 2012, in Pe unde am mai umblat... and tagged , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink. 4 Comments.

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: