Placerea lecturii

A citi este hrana pentru suflet.

Cititul dezvolta creativitatea, gandirea, spiritul critic, e o forma de invatare si dezvoltare spirituala si uneori e la fel de palpitant ca insasi viata pe care o traim.

Cartile inseamna informatii, noi cunostinte si sunt o forma de comunicare. Ele ne sensibilizeaza sufletul si ne fac oameni. Cum altfel sa ne dezvoltam vocabularul si cultura generala daca nu prin citit?

Cartile ne pun mintea la contributie si ne invata sa traim. In ele gasim intelepciune, morala, dragoste, credinta, adevar, mila, bunatate. Cartile sunt fauritoare de personalitati, iar cu fiecare carte citita, mai descoperim cate ceva si traim o noua experienta.

Dar… in zilele noastre, oare mai citeste cineva??

Din pacate nu prea se mai citeste, iar oamenii sunt interesati mai mult de televizor, calculator si internet. Ne pierdem vremea pe facebook, messenger si uitam sa ne “hranim” sufletele.

Azi, copiii nu mai stiu ce-i aia o carte, se joaca la calculator si se uita la desene cu monstrii si luptatori insetati de sange care zboara creierii altor personaje. Toata ziua navigheaza pe internet sau stau pe afara cu gasca, sunt innebuniti dupa McDonalds si preocuparile lor sunt telefoanele mobile si ultimele noutati in materie de gadget-uri.

Copiii au nevoie si de carti, nu doar de calculatoare si desene animate, de Batman, Superman si pokemoni. Cartile le insenineaza copilaria, ii invata sa distinga raul de bine si ii ajuta sa creasca frumos. O parte din vina o au si parintii pentru ca nu le transmit placerea cititului.

Tinerii prefera sa vada un film in loc sa citeasca cand ar trebui sa stie ca o carte e mult mai interesanta. Cartile te lasa sa-ti imaginezi asa cum vrei actiunea si personajele. Intri in pielea personajelor, te regasesti in ele, faci parte tu insuti din carte. De aia imi place mie sa citesc si imi place sa cred ca mai sunt oameni care apreciaza lectura.

Compania unei  carti este pentru mine o bucurie. Da, imi place foarte mult sa citesc si citesc aproape zilnic. Desi ma plang tot timpul ca n-am timp sa fac cate as vrea, gasesc intotdeauna momente pentru lectura, fie ele si  scurte. Citesc in metrou, in autobuz, seara inainte de culcare, in tren cand calatoresc, dar nu citesc atat cat as vrea si regret ca nu am mai mult timp pentru asta.

Ador sa citesc cartile clasice, pe hartie, sa le simt, sa le miros 🙂 (mai ales pe acelea vechi cu coperti roase); am si un e-book reader pe care-l utilizez destul de frecvent, dar prefer varianta clasica, nimic nu se compara cu o carte adevarata. Iubesc sa citesc pentru ca in carti gasesc raspunsuri la multe din intrebarile mele. Iubesc sa citesc pentru ca reusesc sa evadez din cotidian si sa patrund in alte lumi  din care ajung sa fac parte si eu. Las toate grijile deoparte, ma deconectez de la realitate, pot sa visez si ma redescopar pe mine. De aceea, lectura este una din marile placeri ale vietii mele.

De mica am fost inconjurata de carti si mi-a placut sa citesc. Imi amintesc de fascinanta lume a basmelor pentru ca odata cu ele am facut o pasiune din citit. Apoi au urmat si alte carti: “Piciul”, “Colt alb”, “Fram, ursul polar”, “Cei trei muschetari” si multe altele. A venit insa o perioada cand am inceput sa fiu atrasa de televizor, in special de canalele de muzica -Viva, MTV si-am cam lasat cartile la o parte; a urmat liceul, eram prea ocupata cu invatatul si cu alte activitati incat sa mai am timp si de citit. Am redescoperit apoi cititul in facultate…

Ma dau in vant dupa aventuri… dupa thrillere sau literatura politista, dar nu refuz un roman de dragoste, un fantasy, literatura clasica; citesc orice…aproape orice, si sf-uri, si politica si religie si filozofie, istorie, psihanaliza, dezvoltare personala, ezoterism..:) ; ce-mi pica in mana si imi starneste interesul, pap pe paine, sunt un soarece de biblioteca.

Apropo de romanele politiste care sunt preferatele mele… imi amintesc cu placere cand am descoperit o maestra in arta suspansului, pe Rodica Ojog-Brasoveanu. S-a intamplat cu ani in urma dar nu as putea sa zic exact cand, iar prima carte pe care am citit-o a fost “Cianura pentru un suras” si mi-am procurat-o de la editura Nemira.

Pitorescul personajelor, umorul, “neasteptatul” prezent in fiecare pagină,  fac deliciul lecturii acestui roman. Iar Melania, personajul feminin principal cucereste orice cititor, cu siguranta. (Vezi cartea, aici: http://www.nemira.ro/serie-autor-rodica-ojog-brasoveanu/cianura-pentru-un-suras–1896)

Atat de mult mi-a placut incat mi-am procurat de la Nemira si celelalte volume din seria celor cu simpatica si isteata Melania. Toate volumele au fost superbe, dar cel mai mult (inafara de “Cianura pentru un suras”), mi-au placut “Buna seara, Melania!” si “320 de pisici negre” unde simpatica si isteata Melania Lupu ajunge la inchisoare si isi pregateste evadarea.

  

Am devenit astfel o fana a Rodicai Ojog-Brasoveanu, aceasta mare doamna a literaturii politiste romanesti. Si nu m-am oprit la seria de carti cu Melania Lupu, mi-am achizitionat si alte romane politiste ale scriitoarei, tot de la Nemira. Si uite asa am devenit o pasionata a genului.

Daca iti plac si tie romanele politiste, nu rata cartile doamnei Rodica Ojog-Brasoveanu. Este geniala!

Aici sunt toate cartile acesteia: http://www.nemira.ro/serie-autor-rodica-ojog-brasoveanu/pe-stoc

 

 

Articol inscris la SuperBlog 2012, proba nr.4!

 

Advertisements

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s